În Ungaria muncesc deja mai mulţi filipinezi decât cetăţeni români, este una din concluziile trase de presa maghiară dintr-o analiză despre impactul încetinirii economiei asupra pieţei muncii. În Ungaria, odată cu creşterea valului nou de investiţii străine din industria auto, mai ales din partea companiilor asiatice, a prins rădăcini convingerea că angajaţii maghiari sunt daţi la o parte în favoarea muncitorilor străini, că locurile de muncă cumpărate de guvern prin subvenţii şi alte facilităţi sunt pentru străinii aduşi de multinaţionale, nu pentru localnici.
Anunţurile din ultimele luni despre disponibilizări în grup pe fondul stagnării economiei au întărit convingerea. Portfolio.hu, una dintre principalele surse de ştiri economice din Ungaria, s-a hotărât să analizeze problema folosind date oficiale şi a constatat că, într-adevăr, în timp ce numărul total de angajaţi scade, atingând minimul ultimilor doi ani, numărul de angajaţi aduşi din străinătate creşte. Poveştile care au scandalizat publicul maghiar par, din această perspectivă, mai degrabă o tendinţă decât excepţii.
Restructurările de personal sunt ceva normal în condiţiile economice din Ungaria. Încetinirea economiei până la stagnare nu permite companiilor să-şi păstreze forţa de muncă, iar închiderile de fabrici devin mai frecvente. Persistenţa cererii externe slabe şi slăbiciunea din cererea internă fac ca operaţiunile companiilor să fie neprofitabile.
Numărul total de angajaţi de pe piaţa primară a scăzut la 4,5 milioane. Şi totuşi, numărul de angajaţi străini creşte. Cei mai mulţi vin din ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene. La începutul acestui an, circa 105.000 de străini lucrau în Ungaria, un record (o creştere cu aproximativ 2.000 de persoane într-un an), potrivit hvg.hu, care a remarcat că muncitorii filipinezi au ajuns deja să-i depăşească la număr pe cei cu cetăţenie română. De fapt, muncitorii din afara UE îi depăşesc numeric de patru ori pe cei veniţi din Uniune.
Cei mai mulţi străini care muncesc în Ungaria sunt ucraineni (peste 20.000), însă filipinezii (9.500) şi vietnamezii (8.700) au ajuns să fie mai mulţi decât românii şi slovacii. România şi Slovacia sunt ţări cu comunităţi mari de etnici maghiari, cărora guvernul premierului Viktor Orban le-a facilitat accesul la piaţa muncii din Ungaria. Portfolio.hu concluzionează că Ungaria este în prezent mai atractivă pentru oameni din afara UE decât pentru cetăţeni ai Uniunii din ţările vecine.
Explicaţii ar fi mai multe, însă cea mai probabilă este că angajatorii caută în mod specific muncitori străini, chiar dacă acest lucru este în detrimentul maghiarilor, fie pentru că străinilor le pot oferi salarii mai mici, fie pentru că aceştia sunt mai vulnerabili.
HRportal oferă o altă perspectivă. Site-ul arată că muncitorii din alte ţări reprezintă 2% din numărul total de angajaţi din Ungaria şi că aceştia lucrează mai ales în industrie şi construcţii, în special în fabrici mari şi pe şantiere, dar şi în logistică şi agricultură. Anul acesta ar trebui să devină funcţionale mai multe fabrici mari, cum sunt cele de baterii ale BMW, CATL şi Eve Power şi cea de maşini electrice a BYD (CATL şi BYD sunt din China), iar acest lucru va exacerba penuria de forţă de muncă de pe piaţa locală.
De aceea, angajatorii vor încerca să rezolve problema penuriei oferind salarii mai mari, prin automatizare (vor produce cu ajutorul roboţilor în loc de oameni) sau aducând muncitori din străinătate. Pentru anul acesta guvernul a restricţionat la 35.000 numărul de permise de rezidenţă ce pot fi acordate străinilor (de la 55.000 în 2024), însă sunt posibile derogări.
HRportal apreciază, bazându-se pe cifrele adunate de GKI Economic Research, că având în vedere situaţia de pe piaţa muncii din Ungaria, noua cotă impusă de guvern pentru forţa de muncă străină nu este suficientă. Potrivit GKI, în luna mai proporţia companiilor care intenţionează să-şi majoreze personalul era de 9%, în timp ce 12% au spus că vor să-şi reducă numărul de angajaţi.
Angajatorii cu restructurări sunt majoritari în construcţii şi comerţ. În sectorul serviciilor pentru afaceri sunt preponderente companiile care au spus că intenţionează să facă angajări. Potrivit datelor oficiale, în 2024 numărul mediu de locuri de muncă disponibile a fost de 65.000, un nivel considerat ridicat. Penuria de forţă de muncă produce probleme unei treimi din furnizorii de servicii, unui sfert din companiile de construcţii şi unei cincimi din companiile din industrie.
Există şi un revers al medaliei. Peste 60% din oamenii care lucrează în turism în Austria sunt străini, iar cei mai mulţi din ei sunt din Ungaria. Proporţia ungurilor este de 11%, urmaţi de germani (4,5%) şi de români (3,7%). În 2013, peste jumătate din angajaţii din turism erau austrieci, potrivit GD Consulting. Fără angajaţii sezonieri străini, turismul austriac ar fi pe cale de dispariţie.
