• Leu / EUR4.7808
  • Leu / GBP5.5850
  • Leu / USD4.3144
Business Internaţional

Anii de pace, spre final. Focare de conflicte armate sau comerciale împânzesc lumea, ameninţând liniştea şi economia globală: SUA contra Iranului, Iran împotriva Arabiei Saudite, SUA contra Chinei, China contra Japoniei, Japonia contra Coreei de Sud, India împotriva Pakistanului

Anii de pace, spre final. Focare de conflicte armate sau comerciale împânzesc lumea, ameninţând liniştea şi economia globală: SUA contra Iranului, Iran împotriva Arabiei Saudite, SUA contra Chinei, China contra Japoniei, Japonia contra Coreei de Sud, India împotriva Pakistanului

Poarta Brandenburg din Berlin: Protestatari purtând măşti cu Angela Merkel, Theresa May, Emmanuel Macron şi Pedro Sanchez pentru a demonstra contra ţărilor membre ale UE care vând arme ţărilor care bombardează Yemenul.

Autor: Bogdan Cojocaru

17 sep 2019 2567

A fost un august cald în Coreea de Sud, însă coreenii n-au mai cumpărat bere japoneză. Importurile acestei băuturi din Japonia au ajuns la aproape zero în plin sezon estival. Motivul: coreenii pedepsesc companiile nipone în ceea ce devine un război comercial de amploare între cei doi parteneri comerciali şi militari.

Conflictul îşi are rădăcinile în perioada colonială, de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial şi din timpul acestuia. Anul trecut, o instanţă de judecată din Coreea de Sud a hotărât că sud-coreenii pot chema în judecată companiile japoneze pentru a cere compensaţii pentru pagubele suferite în vremurile în care Japonia îşi impunea cu forţa voinţa de a fi o putere colonială. Printre companii se numără Nippon Steel şi Mitsubishi Heavy Industries, unele dintre cele mai mari conglomerate din lume. Situaţia a degenerat rapid, cu bariere comerciale impuse de ambele tabere. Problema este că cele două guverne au rupt o alianţă prin care împărţeau între ele informaţii valoroase privind armata Coreei de Nord, o ţară susţinută de China care caută să se înarmeze nuclear.

Cu China, a doua economie ca mărime din lume, are nişte conturi de reglat SUA, cea mai mare forţă militară şi economică la nivel mondial. Cele două superputeri sunt într-un război comercial care degenerează rapid. Washingtonul vrea să împiedice Beijingul să-şi extindă expansiunea comercială şi politică în lume şi să forţeze China să importe mai mult din SUA. Deocamdată, conflictul se reduce la tiruri de tarife care ţintesc importurile, însă a creat suficiente pagube şi incertitudini pentru a încetini economia Chinei, pentru a perturba sever comerţul internaţional şi a da un brânci economiei germane spre recesiune. Însă în ultimul timp provocările dintre China şi SUA au căpătat şi aspecte militare.

În urmă cu câteva zile China a trimis nave şi avioane militare în încercarea de a goni o navă de război americană din apele disputate din jurul Insulelor Paracel din Marea Chinei de Sud. Marina militară a SUA, U.S. Navy, a explicat într-un comunicat că vaporul cu pricina, distrugătorul de rachete ghidate  USS Wayne E. Meyer, executa „o operaţiune de testare a libertăţii de navigare“ fără a cere permisiunea Beijingului - sau din partea Vietnamului ori Taiwanului, care şi ele îşi revendică arhipelagul. Operaţiunea „a testat restricţiile impuse trecerilor inofensive de către China, Taiwan şi Vietnam şi, de asemenea, a contestat pretenţiile Chinei la graniţe drepte care să înconjoare Insulele Parcel“, a declarat un purtător de cuvânt al Marinei Americane.

Sub legea internaţională, vapoarele tuturor statelor, inclusiv navele militare, au dreptul la tranzit inofensiv prin mările teritoriale, scrie The Japan Times. Beijingul pretinde că-i aparţine întregul teritoriu al insulelor şi îşi întăreşte prezenţa militară în regiune, susţinând că SUA ameninţă de mult timp suveranitatea Chinei în Marea Chinei de Sud în numele libertăţii de navigare.

USS Wayne E. Meyer a executat săptămâna trecută o operaţiune similară în apropierea altor insule ocupate de China. Provocările reciproce din regiune au crescut de când Beijingul şi Washingtonul se luptă în războiul comercial.

Dispute teritoriale maritime au şi Rusia cu Japonia şi acestea privesc insulele Kurile. Cele două naţiuni nu au semnat niciodată vreun tratat de pace după cel de-al Doilea Război Mondial. Luna aceasta presa a scris că Moscova vrea să-şi întărească prezenţa militară în insule prin aducerea de noi sisteme de rachete. SUA vor să aducă şi ele sisteme de rachetă cu rază medie de acţiune în regiunea Asia-Pacific după ieşirea din Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie pe care-l avea cu Rusia.

Umbra războiului se intinde rapid în Orientul Mijlociu unde, după căderea Irakului, Iranul şi Arabia Saudită, două forţe formidabile pe piaţa petrolului şi gazelor naturale, îşi dispută supremaţia. Tot în regiune îşi umflă muşchii militari Turcia. Conflictul din Siria este văzut ca un război între proxy dus de Iran şi Turcia pe de o parte şi de Arabia Saudită, susţinută de Rusia, pe de cealaltă. Tot un război dus prin intermediul terţilor de Iran şi Arabia Saudită este considerat războiul civil devastator din Yemen. Arabia Saudită este un aliat militar în regiune al SUA, dar nu este şi o naţiune prietenă, după cum scrie The New York Times. De asemenea, Turcia este un aliat militar al SUA în cadrul NATO, dar cele mai recente acţiuni ale Ankarei, cum ar fi achiziţionarea de sisteme de rachete ruseşti, incompatibile cu tehnica NATO, au făcut ca relaţiile turco-americane să se tensioneze. Turcia este singura forţă militară cu o prezenţa la Marea Neagră capabilă să ţină în şah flota Rusiei. Atacul recent din aer care a paralizat jumătate din capacitatea de procesare a petrolului din Arabia Saudită a adus în prim plan spectrul unui conflict direct între Iran şi SUA. Teheranul a negat orice implicare în această agresiune, dar oficiali americani de rang înalt par convinşi de vinovăţia iranienilor, deşi atacul a fost revendicat de rebelii houthi din Yemen, care sunt susţinuţi de Iran. În urma loviturilor, preţurile ţiţeiului au înregistrat creşteri record, reamintind impactul pe care-l poate avea asupra economiei globale o perturbare de proporţii a ofertei de petrol şi gaze din zona Golfului Persic. Washingtonul a anunţat că este pregătit de ripostă în Golf.

Spectrul războiului se întinde şi asupra Indiei şi Pakistanului. India este democraţia cu cea mai mare populaţie din lume şi deţine arme nucleare. Arsenal nuclear are şi Pakistanul. Cele două ţări îşi dispută regiunea Caşmir şi controlează părţi din aceasta. În august, un ministru pakistanez a prezis că un război între India şi ţara sa ar putea izbucni în octombrie. Un alt ministru pakistanez, cel al afacerilor externe, a avertizat recent că există posibilitatea izbucnirii unui „război accidental“ între cele două naţiuni. Guvernul de la New Delhi a anunţat în schimb măsuri de stimulare a producţiei interne de arme pentru reducerea dependenţei de importuri. India şi Pakistan sunt deja în război în Caşmir prin intermediul terţilor. Potrivit FMI, India contribuie cu 15% la creşterea economică globală. India şi Pakistan au împreună peste 20% din populaţie lumii, forţa dominantă fiind India. 

Principalele valute BNR - miercuri, 18:51
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7808
Diferență: 0,5426
Ieri: 4.7776
Azi: 4.3144
Diferență: 0,9949
Ieri: 4.3172
Azi: 5.5850
Diferență: 1,0348
Ieri: 5.5732
Azi: 4.3531
Diferență: 1,2302
Ieri: 4.3546