Business Internaţional

Animozităţi: Ungaria şi Croaţia se ceartă pe o hartă veche, ţările membre ale UE nu se pot pune de acord cu privire la extindere, Germania şi Polonia îşi dispută muncitorii ucraineni

Animozităţi: Ungaria şi Croaţia se ceartă pe o...

Autor: Catalina Apostoiu

12.06.2019, 00:05 1248

„Ideea este de a lansa un apel pentru deschiderea negocierilor de integrare cu Albania şi Macedonia de Nord.“

Prezentarea teritoriului croat într-un context istoric fals şi promovarea unor aspiraţii eşuate din trecut sunt inacceptabile pentru Croaţia, a comentat ministerul croat al afacerilor externe cu privire la o ilustraţie cu o hartă „istorică“ a Ungariei făcută bucăţi de mâini care-şi împart teritoriul acesteia, inclusiv părţi din Croaţia, ilustraţie publicată de biroul de comunicaţii internaţionale al premierului ungar Viktor Orban, scrie Total Croatia News.

În urma semnării în 1920 a Tratatului de la Trianon, Ungaria a pierdut două treimi din teritoriu, redistribuite între mai multe ţări, printre care şi Croaţia. Tratatul a distrus societatea, economia şi sistemul politic din Ungaria, potrivit lui Arpad Janos Potapi, secretar de stat pe politică naţională.

Pentru a ilustra declaraţia lui Potapi, biroul de comunicaţii al guvernului a publicat pe website-ul propriu o hartă „istorică“ a Ungariei. Imediat după publicare, ministerul croat al afacerilor externe a contactat partea ungară, iar aceasta a oferit asigurări oficiale că ilustraţia nu reprezintă un act de pretenţie asupra teritoriului croat.

La nivelul UE, 13 state membre, în principal ţări din ECE, plus Italia şi Austria au redactat un „nondocument“ ce va fi prezentat blocului în încercarea de a reîntări credi­bili­tatea extinderii blocului, având în minte în principal Balcanii de Vest. „Ideea este de a lansa un apel pentru deschiderea negocierilor de integrare cu Albania şi Macedonia de Nord“, a declarat un diplomat din cele 13 ţări pentru Euractiv.

Cele 13 ţări sunt Estonia, Lituania, Letonia, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Italia, Austria, Croaţia, Slovenia şi Malta.

Comisia Europeană a recomandat în mod oficial deschiderea de negocieri cu Skopje şi Tirana, dar ţări ca Franţa, Olanda şi Germania se opun.

Animozităţi există şi între Germania şi Polonia, cu privire la muncitorii ucraineni, muncitori care au jucat un rol cheie în evitarea de către polonezi a penuriei acute de forţă de muncă cu care se confruntă alte părţi ale Europei.

Graţie reglementărilor mai relaxate, Germania ar putea atrage între 20 şi 25% din muncitorii ucraineni din Polonia în următorii patru ani, scrie Bloomberg citând portalul de ştiri Obserwator Finansowy al băncii centrale. Un consilier al departamentului de analiză economică al băncii a indicat că imigranţii au adăugat până la 0,9% la PIB-ul polonez în perioada 2013-2017.

Companiile poloneze angajează un număr în creştere de muncitori străini, în frunte cu ucraineni, a căror pondere în unele industrii se ridică până la 40% şi care, susţine banca centrală, au limitat presiunile pe salarii şi inflaţia. Acest lucru a permis ca dobânzile să se menţină la un minim record timp de patru ani.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO