Business Internaţional

Antreprenorii greci se sufocă din cauza măsurilor de austeritate şi a lipsei de ajutor din partea statului

Foto C-Cheah-Shutterstock

Antreprenorii greci se sufocă din cauza măsurilor de austeritate şi a lipsei de ajutor din partea statului

Autor: Catalina Apostoiu

27.06.2011, 00:03 983

Agonia în care se află Grecia de mai bine de un an a dus la oscădere dramatică a consumului, ceea ce a lovit puternic companiilemici şi mijlocii, cel mai important segment al sectorului privat,scrie Der Spiegel. Mulţi antreprenori spun că guvernul nu iasuficiente măsuri pentru a susţine sectorul privat, iar o nouărundă de măsuri de austeritate le-ar putea complica şi mai multsituaţia.

"Guvernul face o greşeală majoră", spune , o firmă de inginerie."În loc să diminueze sectorul public, acesta majo­rează taxeleimpuse sectorului privat."

În Grecia, unu din patru angajaţi lucrează pentru stat.Industria reprezintă numai aproximativ 12% din Produsul Intern Brutal ţării, aproape jumătate din nivelul înregistrat în Germania, iarintreprinderile mici şi mijlocii reprezintă cea mai mare parte aeconomiei Greciei.

În Grecia, IMM-urile reprezintă 99,9% din totalul companiilor şiangajează 87% din angajaţii din mediul privat, comparativ cu 99,6%din companii şi 63,6% din forţa de muncă din sectorul privat încazul României, conform datelor Comisiei Europene.Microîntre­prinderile elene, firme cu mai puţin de zece angajaţi,reprezintă 96,5% din totalul companiilor.

Industriile cândva puternice ale Greciei şi-au pierdut însăavantajul competitiv în momentul în care Grecia a început săconcureze brusc cu ţările

est-europene care au aderat la UE. De atunci, nivelulinvestiţiilor este foarte redus şi chiar şi mulţi întreprinzătorigreci îşi investesc banii în ţările balcanice.

Astăzi, economia greacă are o problemă de imagine, şi nu doarprintre străini. "Mulţi greci nu cred că este posibilă o calitatesuperioară a producţiei pe plan intern", spune Byron Vargas,director tehnic în cadrul subsidiarei greceşti a Bosch and SiemensHoushold Appliances (BSH). Unele companii greceşti chiar îşi ascundoriginea. Reputaţia ţării nu este, în mod clar, singura problemă cucare se confruntă companiile greceşti. Din cauza prăbuşiriiconsumului, acestea reuşesc cu greu să obţină profit pe piaţainternă, iar multe sunt prea mici pentru a juca un rol pe planinternaţional.

Companiile consideră de asemenea că guvernul ţării le susţinedin ce în ce mai puţin atunci când este vorba de investiţiiinterne. Statul grec a realizat recent că trebuie să ia măsurisuplimentare pentru a asigura noi investiţii. În februarie, acestaa adoptat o lege menită să faciliteze investiţiile în Grecia.

Totuşi, noile reguli nu se aplică decât în cazul marilorproiecte, cum ar fi privatizarea fostului aeroport Ellinikon dinAtena. Directorul BSH consideră că guvernul nu ar trebui să seconcentreze însă numai asupra unor astfel de megatranzacţii."Trebuie să existe în acelaşi timp un proces mai rapid deautorizare pentru companiile mijlocii. Potenţialul este uriaş."

În acelaşi timp, mulţi directori de companii susţin căinteresele de ordin politic şi personal contează mai mult decâtnecesităţile economice în Grecia, potrivit BBC News.

Interesele politice conflictuale din inte­riorul guvernuluiîngreunează dezvoltarea sectorului privat. Acest lucru conteazăpentru că dacă Grecia vrea să-şi plătească datoriile şi să nuarunce sistemul bancar al Europei şi restul zonei euro în criză,economia ţării trebuie să crească şi să genereze suficientevenituri pentru bugetul statului.

"Dacă nu stimulezi economia, aceasta va stagna complet şisingurul rezultat va fi default-ul", spune Constantine Michalos,preşedinte al Camerei de Comerţ din Atena.

Anul trecut, guvernul a introdus o politică de dezvoltare rapidăa sectorului privat, însă fără rezultat, companiile lovindu-se încontinuare de nivelul ridicat al birocraţiei.

În plus, chiar şi companiile care au toate documentele necesareobţin cu greu finanţare în contextul crizei economice cu care seconfruntă ţara.

"Toată lumea trebuie să realizeze faptul că dacă sectorul debusiness nu va supravieţui, atunci nici restul economiei nu vasupravieţui", arată Michalos.

China va continua să împrumute ţărileeuropene

Premierul chinez Wen Jiabao s-a angajat să susţină Europa încondiţiile în care regiunea se confruntă în continuare cu crizadatoriilor suverane, spunând că China va investi în continuare pepieţele europene, scrie Bloomberg. "China este un investitor petermen lung pe piaţa datoriilor suverane din Europa", a declaratWen. "În ultimii ani, ne-am majorat considerabil deţinerile deobligaţiuni guvernamentale în regiune. Vom continua să susţinemEuropa şi euro". China va achiziţiona "un anumit volum" deobligaţiuni guvernamentale ungare, a declarat premierul chinez.Angajamentul Chinei de a achiziţiona obligaţiuni guvernamentale dinUngaria reprezintă o "plasă de siguranţă uriaşă" pentrunecesităţile de finanţare ale guvernului ungar pe termen mediu, adeclarat premierul ungar Viktor Orban.

Premierii Cehiei şi Slovaciei nu cred că Grecia poateevita "falimentul"

Grecia, care se luptă să evite un colaps financiar, este de faptîn faliment, iar zona euro caută soluţii de minimizare a impactuluiasupra celorlalte ţări membre, a declarat premierul slovac IvetaRadicova, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters. Radicovaconsideră că restructurarea datoriilor Greciei va fi inevitabilă laun moment dat. Slovacia a refuzat să contribuie la primul pachet debailout destinat Greciei anul trecut. O restructurare a datoriilorGreciei va fi în ultimă instanţă necesară, a declarat la rândul săupremierul ceh Petr Necas, adăugând că ar prefera ca implicareasectorului privat în cazul Greciei să fie una obligatorie, nuvoluntară. "Sunt convins că mai devreme sau mai târziu se va puneproblema restructurării datoriei Greciei. Acest lucru esteinevitabil din punct de vedere economic", a declarat Necas.

Bursele europene scad de opt săptămâniîncontinuu

Acţiunile europene au scăzut pentru a opta săptămânăconsecutivă, aceasta fiind cea mai îndelungată perioadă de pierderidin 1998 încoace, pe fondul intensificării temerilor că Grecia vaintra în default şi în condiţiile în care banca centrală americanăşi-a redus estimarea de creştere pentru cea mai mare economie alumii, potrivit Bloomberg. Indicele Stoxx Europe 600 a coborât cu1,2%, până la 263,98 puncte, în ultima săptămână, cel mai scăzutnivel din 16 martie. Indicii naţionali de referinţă

s-au aflat în scădere pe toate cele 18 pieţe vest-europenesăptămâna trecută. Indicele britanic FTSE 100 a pierdut 0,3%,indicele german DAX a coborât cu 0,6%, iar cel francez CAC 40 aînregistrat o scădere de 1%. Indicele bursei italiene MIB a scăzutcu 4,7%, cel mai puternic declin din mai mult de un an.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO