Business Internaţional

Apropierea alegerilor generale din Germania complica planul de redresare a sistemului financiar

24.10.2008, 20:59 14

Cele mai dificile expresii din limba germana sunt in acest moment "plan de salvare" si "program de stimulare". Liderii politici din Germania, cea mai importanta economie europeana, nu si-au dorit niciodata sa aplice un plan de salvare care sa cuprinda intreg sistemul financiar, afectat puternic de criza mondiala, asa ca au actionat abia atunci cand a devenit extrem de clar faptul ca dezastrul era foarte aproape. Si-au mentinut mult timp pozitia, nedorind sa recunoasca prabusirea economiei germane, care ar putea sa stagneze in totalitate in 2009, scrie International Herald Tribune.

BayernLB, un creditor public din landul german al Bavariei, a cerut deja o infuzie de capital in valoare de 5,4 miliarde de euro (6,9 mld. dolari) din partea statului, creand astfel un precedent in Germania. Guvernul de la Berlin analizeaza insa, in tot acest timp, un proiect fiscal care ar putea da un impuls industriei afacerilor anul viitor.
Ce face ca aceste doua subiecte sa se lege este de natura pur politica. Germanii urmeaza sa treaca pe la urne anul viitor, iar planul de salvare a sectorului financiar in valoare de 500 de miliarde de euro nu a ajutat deocamdata cu nimic imaginea politicienilor care l-au promovat si aprobat in mai putin de o saptamana.
"Daca vrem sa facem ca pachetul legislativ privind sectorul bancar sa fie acceptat de opinia publica, avem nevoie de mai multe masuri care sa ajute economia", a declarat Wolfgang Novac, fost sef al departamentului de creare a politicilor publice, sub conducerea cancelarului Gerhard Schršder. "Exista un fel de justete politica la mijloc", a mai spus Novac.
Banca BayernLB cu sediul in MŸnchen a inregistrat pierderi serioase pe fondul expunerii pe piata ipotecara americana si a afirmat saptamana trecuta ca va accepta o nationalizare partiala a institutiei in schimbul unei infuzii de lichiditati. Oficialii institutiei au afirmat ca banca ar putea pierde 1 miliard de euro in trimestrul trei, la sfarsitul anului fiind posibil sa se inregistreze si mai multe pierderi.
Acest lucru a avut nevoie insa imediat de asocierea cu o cauza politica. Erwin Huber, ministrul de finante bavarez care se afla in prezent la conducerea bancii, si-a dat demisia miercuri in ciuda faptului ca putea controla foarte bine regiunea Partidului Conservator.
Si asta pe buna dreptate, pentru ca intr-o tara in care bancile au fost privite de cele mai multe ori cu reticenta, acest lucru avand loc acum mai mult ca niciodata, pericolul politic pe care il reprezinta in mod normal planurile de redresare a sectorului bancar este extrem de vizibil.
Guvernul de la Berlin a atras atentia asupra faptului ca bancile se pot inscrie voluntar in programul propus, insa a existat cu siguranta o anumita presiune ca majoritatea institutiilor financiare sa ia parte la planul de redresare a sistemului. In atmosfera tensionata a perioadei dinainte de alegeri, bancile care apeleaza la acest ajutor se tem totusi sa nu fie penalizate, cel putin in ochii opiniei publice.
"Principala problema este aceea ca odata cu banii trebuie acceptata si umilirea", a afirmat un consilier al unora dintre cele mai importante banci germane, care a cerut ca numele sau sa nu fie facut public, deoarece nu se stiu exact bancile care vor participa la program. "Planul propus de guvern a devenit in prezent un program extrem de istet, care este asociat insa si cu foarte mult populism", a mai spus consilierul.
Banca germana Deutsche Bank, care insista asupra faptului ca se poate descurca si fara ajutor de la guvern, a cazut in capcana politicienilor care a putut fi urmarita in media in ultima saptamana.
Der Spiegel, o cunoscuta publicatie germana, anunta lunea trecuta ca directorul executiv al Deutsche, Josef Ackermann, a declarat in particular ca "i-ar fi rusine" sa ceara ajutor de la stat. In ciuda faptului ca Deutsche Bank a negat acest lucru, oficialii germani au chemat banca sa se implice in sustinerea publica a planului de redresare financiara. Reactia guvernului de la Berlin i-a suparat foarte mult pe reprezentantii bancii, deoarece Ackermann era principala persoana care a sfatuit administratia germana in ceea ce priveste cea mai buna versiune a planului de salvare si a ajutat la redresarea altor doua banci de la momentul in care a inceput criza anul trecut. De asemenea, nu exista niciun consens pe pietele financiare ca Deutsche Bank ar trebui sa isi majoreze capitalul.
Analistii Merrill Lynch au declarat saptamana trecuta ca Deutsche Bank ar putea avea nevoie de inca 8,9 miliarde de euro - mai mult decat orice alta banca din Europa - pentru a intra in normal. Insa o alta banca de investitii, Credit Agricole/Cheuvreau, a recomandat ca Deutsche Bank sa le spuna clientilor sai care este situatia pana la sfarsitul saptamanii.
Unii actori de pe piata sugereaza ca banca germana ar putea sustine planul de salvare a sistemului financiar german din solidaritate cu celelalte banci, in timp ce altii se gandesc ca cea mai buna strategie pe care ar putea sa o aplice compania de servicii financiare ar fi sa astepte.
"Ne aflam intr-o situatie care nu a mai avut loc in ultimii 50 de ani, asa ca fiecare banca trebuie sa se gandeasca bine daca planul de salvare are sens", a afirmat Dieter Hain, analist la Fairesearch in Frankfurt, care a mai adaugat ca "este destul de normal ca fiecare sa mai astepte".
In conditiile in care cresterea economica scade rapid, evitand insa deocamdata aparitia unei crize profunde pe piata creditelor, oficialii germani incearca in acest timp sa puna la punct un set de masuri despre care spera ca vor avea un impact serios. Potrivit estimarilor, Produsul Intern Brut al Germaniei ar putea creste cu 1,7% in acest an, datorita dezvoltarii sanatoase a economiei in prima jumatate a lui 2008, urmand ca in 2009 cresterea economica sa inregistreze o stagnare.
Impactul pe care l-ar avea un pachet de stimulare economica a fost ca o pilula amara pentru ministrul de finante Peer Steinbruck, care in ultimii ani a dus o munca istovitoare cu scopul de a echilibra bugetul federatiei pana in 2011.
Dupa ce s-a anuntat implementarea planului de salvare, Steinbruck si-a exprimat opinia ca tinta finala a programului parea extrem de greu de atins, insistand asupra faptului ca principalul scop ar fi de fapt pastrarea unui buget echilibrat. Acest lucru a conditionat si raspunsul guvernului german la cererile pentru un pachet legislativ de stimulare a economiei.
"Guvernul evita sa abordeze aceasta problema, deoarece este ingrijorat ca lista de cereri va deveni si mai lunga decat acum, asa ca afirma ca incearca sa puna la punct masuri cu tinta specifica", a afirmat Wolfgang Clement, fost ministru al economiei in Germania si un aliat foarte apropiat al lui Steinbruck.
Respectivele masuri ar putea include si grabirea schimbarilor in ceea ce priveste deducerea de taxe a asigurarilor medicale foarte importante, care era planificata pentru 1 ianuarie 2010. Aceasta modificare fiscala ar putea pompa 9 miliarde de euro in economia germana.
Anumiti oficiali au propus ca si industria auto sa fie ajutata sau ca vehiculele ecologice sa beneficieze de reduceri de taxe. Una dintre cele mai obisnuite propuneri a fost aceea adresata bancii KfW, aflata in proprietatea statului, careia i s-a impus sa grabeasca gasirea unui nou sistem de finantare.
A nu face nimic din punct de vedere politic nu reprezinta o optiune, spun analistii.
Partidul Crestin-Democrat al Angelei Merkel, care conduce in continuare in sondaje, ar putea inregistra o scadere in ceea ce priveste popularitatea daca actualele conditii economice se deterioreaza.
Steinbruck, care este social-democrat, trebuie sa se bazeze in schimb pe popularitatea crescanda a Partidului Stangii, o grupare politica ce ii reuneste pe fostii comunisti est-germani si pe populistii din vest. Pe scurt, politicienii au nevoie de ceva mai mult care sa le confere credibilitate decat acest plan de salvare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO