• Leu / EUR4.7584
  • Leu / GBP5.4956
  • Leu / USD4.2306
Business Internaţional

Apusul erei Draghi lasă Banca Centrală Europeană, gardianul euro, sub asediul incertitudinilor şi al schimbărilor. Încetinirea economiei şi a creşterii preţurilor par să-i fi scăpat de sub control

Apusul erei Draghi lasă Banca Centrală Europeană, gardianul euro, sub asediul incertitudinilor şi al schimbărilor. Încetinirea economiei şi a creşterii preţurilor par să-i fi scăpat de sub control

Preşedintele BCE Mario Draghi (primul din dreapta) alături de unii dintre cei mai puternici oameni din lumea occidentală: preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, directorul general al FMI Christine Lagarde şi cancelarul german Angela Merkel.

Autor: Bogdan Cojocaru

15 apr 2019 14428

Informaţia, primită de Reuters de la surse apropiate discuţiilor din interiorul BCE, arată genul de incertitudini cu care Mario Draghi şi instituţia pe care o conduce se confruntă în condiţiile în care mandatul preşedintelui se apropie de final. Alte presiuni vin dinspre pieţe. Un indicator tehnic al aşteptărilor investitorilor din zona euro privind inflaţia a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. Cu alte cuvinte, pieţele pun sub sem­nul îndoielii puterea băncii centrale a zonei euro de a aduce inflaţia la ţintă. De aceea, spun specialiştii, BCE trebuie să îi convingă pe sceptici că este dispusă să folosească noi mijloace de stimulare pentru a accelera creşterea economică a regiunii. Strategii de la Natixis, o bancă de investiţii franceză, cred că BCE va trebui să reia programul de ajustare cantitativă (de achi­ziţii de active) în 2020. S-ar putea acumula, de ase­menea, presiuni politice. Draghi a început să-şi pună, public, semne de întrebare privind indepen­denţă Rezervei Federale americane, cea mai pu­ternică bancă centrală din lume. În plus, retragerea preşe­dintelui BCE va veni odată cu schimbări împor­tante la conducerea instituţiei care ar putea introduce acolo diverse pârghii politice. Până acum, BCE a reuşit să se menţină la distanţă de influenţa po­li­ticului. 

Astfel, anul acesta se anunţă unul de mare dramatism, scrie The Economist. Trei dintre cei şase membri ai boardului executiv vor pleca. Printre ei, Draghi şi economistul şef Peter Praet. De asemenea, până la sfârşitul anului, opt dintre cei 19 guvernatori de bănci centrale naţionale din consiliul de politică monetară se vor fi retras. În plus, sfârşitul epocii Draghi, care a durat opt ani, coincide cu alegeri europarlamentare şi cu schimbări în componenţa Comisiei Europene. Preşedintele BCE este numit de Consiliul European, format din şefii de state şi de guverne din UE. Dacă încercările lor de preluare a şefiei CE sau a Consiliului eşuează, francezii şi germanii ar putea căuta să pună la conducerea BCE un conaţional ca premiu de consolare. Germanii ar putea căuta să aducă un alt nordic care se opune politicilor laxe. Astfel de schimbări şi manevre pot altera cursul politicii monetare. Decizii pripite sau neinspirate ar putea însemna şubrezirea apărării în faţa încetinirii economice şi a inflaţiei prea slabe. Statutul greu câştigat al BCE de gardian al euro ar putea ajunge în pericol.  BCE a fost înfiinţată în 1998. Pentru a domoli temerile nemţilor că instituţia va avea o atitudine relaxată faţă de inflaţie, sediul băncii a fost stabilit în Frankfurt, iar pentru structura activităţilor a fost copiat modelul Bundesbank, banca centrală a Germaniei. Principiile au venit de la economistul-şef Otmar Issing, fost oficial de top al Bundesbank. Ca majoritatea băncilor centrale, obiectul instituţiei este ţinerea sub control a inflaţiei. Însă pentru a face pe placul nemţilor, BCE a primit şi rol în stabilirea ratei de creştere a masei monetare. Însă în 20 de ani, influenţa Bundesbank s-a disipat. BCE se concentrează acum mai puţin asupra masei monetare în condiţiile în care legăturile acesteia cu inflaţia s-au dovedit a fi foarte instabile. Philip Lane, un irlandez adept al relaxării monetare, va prelua funcţia de economist-şef în iunie. Astfel, nici domeniul economic şi nici cel al politicii monetare nu sunt supravegheate de vreun oficial BCE neamţ.

Următorul şef al BCE va trebui să refacă strategia BCE privind politica monetară. Sunt şanse mari ca Draghi să plece fără să fi majorat vreodată dobânzile. Presiunile create de preţuri şi aşteptările privind inflaţia, în prezent slabe, vor rămâne probabil sub ţintă. O încetinire a creşterii economice a dat peste cap planurile BCE de normalizare a politicii monetare. Pe 10 aprilie, banca a promis că nu va interveni anul acesta asupra dobânzilor, aflate deja la cele mai scăzute niveluri din istorie. Banca a cumpărat de la începutul crizei financiare obligaţiuni guvernamentale de 2.600 de miliarde de euro.  Dacă încetinirea economică se agravează, noul şef al BCE va trebui să demonstreze pieţelor că instituţia dispune de suficientă forţă de foc.

Apoi, rămâne problema independenţei băncii centrale. Aceasta ţine de legislaţia internaţională. Statele membre ale UE trebuie să se înţeleagă asupra oricărei schimbări de mandat. Însă un alt risc este mai mare decât orice încercare de legiferare: este vorba de numirile politice în consiliul guvernator. Guvernatorii băncilor centrale sunt adesea numiţi pe motive ce ţin de politicile interne. Ascensiunea populismului în Europa şi SUA complică lucrurile. Viitorul guvernator al băncii centrale austriece nu are experienţă în stabilirea politicii monetare. Se spune despre el că ar avea legături cu un partid de extremă dreapta. Populiştii italieni vor un „restart“ al managementului băncii lor centrale. Astfel de numiri pot exacerba rupturile din consiliul guvernator, care trebuie să stabilească cursul politicii monetare şi să supravegheze sistemul bancar pentru întreaga zonă euro. Însă unii membri încă joacă doar pentru publicul de acasă.

Îngrijorările privind independenţa băncilor centrale cresc în mai multe zone ale lumii. Pe Draghi îl îngrijorează presiunile pe care preşedintele american Donald Trump le face asupra Rezervei Federale. Trump critică din ce în ce mai des majorările de dobânzi făcute de Fed, iar anunţul său că îi va numi pe  Stephen Moore şi Herman Cain în consiliul guvernator al băncii centrale a trezit temeri că indepednenţa de politic a instituţiei este în pericol, scrie MarketWatch.

„Sunt cu siguranţă îngrijorat de independenţa băncilor centrale din alte ţări, în special în cea mai importantă economie din lume“, a spus Draghi la reuniunea de primăvară a FMI şi Băncii Mondiale, instituţii cu sediul la Washington. „Dacă băncile centrale nu sunt independente, oamenii ar putea ajunge să creadă că deciziile de politică monetară reflectă mai mult sfaturile politice şi mai puţin evaluările obiective ale perspectivelor economice“, a mai spus Draghi. Despre ce se întâmplă în propria ogradă, el a asigurat că independenţa BCE nu este ameninţată.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7584
Diferență: -0,0483
Ieri: 4.7607
Azi: 4.2306
Diferență: -0,0496
Ieri: 4.2327
Azi: 5.4956
Diferență: -0,1762
Ieri: 5.5053
Azi: 4.1689
Diferență: -0,1724
Ieri: 4.1761