Profitul net cumulat al băncilor din Polonia a crescut cu peste 50% anul trecut. În Ungaria, sectorul bancar a raportat pentru 2024 câştiguri record, cu toate că plăteşte o taxă sectorială, taxă pe profitul în exces, iar dobânzile sunt îngheţate. În general anul trecut a fost unul bun din punct de vedere financiar pentru sistemele bancare din cele două ţări. Banii au atras atenţia politicienilor aflaţi la guvernare în Polonia şi Ungaria, ţări cu planuri ambiţioase de înarmare.
În guvernul polonez se discută despre taxarea profiturilor în exces ale băncilor. Ministrul fondurilor şi politicilor regionale Katarzyna Pelczynska-Nalecz a propus ca veniturile încasate de stat prin suprataxare să fie folosite pentru apărare şi a descris profiturile record ale băncilor ca „mană cerească“ pe care guvernul trebuie să o impoziteze. Ideea a învrăjbit coaliţia aflată la guvernare.
În Ungaria, în vara anului trecut guvernul a anunţat că va finanţa un „fond de apărare“ prin prelungirea aplicării taxelor de tip windfall asupra retailerilor şi altor companii multinaţionale. Tot atunci a anunţat creşterea impozitelor pe tranzacţii pentru bănci. Băncile au ripostat spunând că obligarea la a contribui la „fondul de apărare“ le va afecta capacitatea de a oferi credite. De atunci, guvernul de la Budapesta a continuat să ţină sectorul bancar sub presiune.
Recent, a introdus pentru adoptare în parlament un proiect de lege care prevede că fiecare comunitate din Ungaria trebuie să aibă un ATM pentru retragerea de numerar. Misiunea instalării automatelor de bani cade în sarcina băncilor. Detaliile vor fi stabilite printr-un decret care va fi semnat inclusiv de noul guvernator al băncii centrale maghiare Mihály Varga, om de încredere al premierului Viktor Orban. Proiectul menţionează că băncile nu mai pot limita retragerile de cash la mai puţin de 150.000 de forinţi (374 euro) la o tranzacţie, scrie Portfolio.hu. Scopul legii este de a revigora satele maghiare.
Înapoi în Polonia, ministrul Pelczynska-Nalecz îşi apără ideea în faţa valurilor de critici, analiştii spunând că profiturile mari din prezent ale băncilor sunt rezultatul dobânzilor mari, acestea depinzând de inflaţie şi de mersul economiei. „Nu este adevărat că profiturile băncilor sunt rezultatul dobânzilor mari“, a spus ministrul într-un interviu pentru Money.pl. „În multe state europene, dobânzile la credite au fost sub dobânda de referinţă. Iar în Polonia, sunt cu mult peste. În schimb, dobânda la depozite este sub rata de inflaţie.“ El a precizat că băncile nu trebuie să concureze pentru clienţi, având lichiditate în exces. „Acesta este un transfer de avuţie de la oameni la bănci. O parte din această avuţie ar trebui returnată la apărare şi sănătate“, a explicat el. Ministrul Pelczynska-Nalecz este vicepreşedintele unui partid nou, Polonia 2050, care combină politici de mediu cu principii creştin-democrate şi elemente de liberalism, patriotism şi conservatorism.
Este un partid proeuropean. Oficialul şi-a apărat ideea şi arătând că a fost aplicată deja în alte state. „Dacă avem nevoie de bani pentru apărare, trebuie să căutăm acolo unde sunt banii. O sursă poate fi taxarea profiturilor în exces, aşa cum se face în Spania, Italia şi Cehia. Băncile poloneze câştigă cel mai mult.“ „Dacă băncile profită de oameni, şi oamenii ar trebuie să profite de bănci“, a spus el cu altă ocazie. Anul trecut, profiturile cumulate ale băncilor din Polonia s-au ridicat la peste 10 miliarde euro. Însă analiştii arată că sectorul financiar este unul dintre jucătorii economici care plăteşte cele mai mari taxe corporate la stat, rata CIT (corporate income tax) la bănci fiind de 30%, faţă de 19% cea standard.
De asemenea, băncile plătesc şi taxe sectoriale. În plus, ca principal acţionar la trei mari bănci comerciale, statul polonez beneficiază de dividendele plătite din profit acţionarilor. Polonia din principiu este adeptul ideii de campioni corporate de stat în sectoare strategice. În Ungaria funcţionează alte principii. Statul are câţiva giganţi, cum ar fi monopolul MVM în energie.
Însă în alte sectoare, cum este cel bancar şi retail, promovează ideea patronatului maghiar în locul celui străin. Sectorul bancar este în proporţie de peste 50% în mâini maghiare, inclusiv la oameni apropiaţi partidului de guvernământ. Chiar recent ministrul economiei Marton Nagy a spus că statul ar trebui să-şi vândă participaţia de 25% pe care o are la MBH Bank, a doua bancă în funcţie de mărime din ţară.
Liderul este OTP, bancă privată maghiară. Însă pe piaţă au rămas jucători străini mari precum Erste şi Raiffeisen. Proiectul de lege care obligă băncile să instaleze ATM-uri la sate prevede că aparatele pot fi operate în comun de mai mulţi furnizori de servicii de plăţi. De asemenea, actul obligă autorităţile locale să asigure gratuit o locaţie potrivită instalării ATM-urilor.
