În mai puţin de două luni Uniunea Europeană ar trebui să ajungă acolo unde n-a vrut niciodată, la Brexit, eveniment abordat diferit de statele din Europa de Est, în funcţie de interesele şi puterea fiecăreia. Spre exemplu, guvernul Poloniei se foloseşte de ieşirea Marii Britanii din UE pentru a atrage acasă milionul de polonezi care s-au mutat acolo şi companiile străine speriate de eventualul haos post-Brexit. Cu polonezii, Varşovia are succes; cu companiile, mai puţin. În schimb, guvernul maghiar, care face şi el apel la ungurii expaţi să se întoarcă în Ungaria, se foloseşte de Brexit pentru a-şi întări retorica anti-UE şi mai ales antiimigranţi prin care-şi consolidează puterea acasă.
Luna trecută, premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a îndemnat pe polonezii care locuiesc şi muncesc în Marea Britanie să se întoarcă acasă pentru a ajuta economia poloneză să crească. „Daţi-ne oamenii înapoi”, a spus el într-un interviu pentru BBC.
Unele estimări spun că aproximativ 900.000 de polonezi locuiesc în Marea Britanie. Circa 95% din expaţii cu vârstă activă au loc de muncă. Cert este că polonezii sunt cel mai mare grup de străini din Marea Britanie. Poloneza este a doua cea mai răpândită limbă vorbită de acolo, după engleză. Acum, după ce britanicii au votat să-şi scoată ţara din UE, mulţi polonezi sunt atraşi în patria natală de economia robustă şi de creşterea continuă a standardelor de viaţă după ce Polonia a intrat în Uniune, după cum a remarcat The Guardian. Creşterea costului traiului în Marea Britanie, deprecierea accentuată a valorii lirei sterline şi atitudinea mai negativă a britanicilor faţă de imigranţi fac din ţara de adopţie mai puţin atractivă.
Cifre oficiale publicate în toamna trecută arată că în 2018 din Marea Britanie au plecat mai multe persoane din grupul UE8, care include Polonia, Ungaria şi Cehia, decât au venit. A fost pentru prima dată după 2004 când balanţa a înclinat spre plecări.
„Există o atracţie clară spre Polonia”, spune Agnieszka Smolenska de la Polityka Insight, un centru de analiză politică din Varşovia. Smolenska a studiat la Londra în anii 2000. „Mulţi oameni din generaţia mea găsesc acum în Polonia oportunităţi pe care noi nu le-am văzut niciodată.î Guvernului i-ar trebui forţa de muncă a polonezilor din Marea Britanie, având în vedere penuria de angajaţi calificaţi de pe piaţa locală. Însă Varşovia a susţinut activ obţinerea unui acord de Brexit. Dimensiunea economică a acestui eveniment este foarte importantă. Cetăţenii polonezi care lucrează în Marea Britanie au trimis acasă remiteri de peste un miliard de dolari în 2017, scrie The New York Times. De asemenea, polonezii au înfiinţat în Marea Britanie peste 22.000 de firme mici. Marea Britanie este o piaţă de top pentru exporturile poloneze.
Într-un sondaj de opinie la care au participat 600 de proprietari de afaceri polonezi din Marea Britanie, 45% dintre ei au spus că iau în considerare mutarea în Polonia sau în altă ţară din cauza Brexitului. În 2017, guvernul de la Varşovia îşi făcea planuri pentru atragerea a 30.000 de locuri de muncă britanice din sectorul serviciilor de afaceri. Până acum nu sunt semne că se va ajunge la această cifră. Dar speranţe încă sunt. O analiză din toamna trecută a Oxford Economics arată că „multe bănci cu bazele în Marea Britanie ar putea alege Varşovia pentru baze noi de operaţiuni, cu şanse ca firme din sectorul IT şi auto să le urmeze”. Goldman Sachs şi JPMorgan, bănci mari britanice, au făcut ceva manevre în acest sens, dar nimic de amploarea sperată de guvern.
Mulţi spun că un Brexit fără acord, care va separa Marea Britanie de piaţa unică europeană, va aduce haos. Varşovia a asigurat că Polonia este pregătită financiar pentru un astfel de „hard Brexit”, potrivit Bloomberg. Guvernul a pus deoparte rezerve financiare de 1,05 miliarde de zloţi (243 milioane de euro) în planurile bugetare pentru 2019 pentru cazul în care un Brexit fără acord va eroda semnificativ bugetul UE, a declarat ministrul de finanţe Teresa Czerwinska.
Polonia este unul din cei mai mari beneficiari de fonduri UE. ÑBugetul nostru este pregătit pentru un Brexit cu acord sau fără acordî, spune ministrul. Condiţiile în care Marea Britanie va părăsi UE încă nu sunt clare, deşi au rămas mai puţin de două luni până la Brexit (29 martie).
Şi în Ungaria, oficialii au declarat că speră că ungurii plecaţi în străinătate se vor întoarce la muncă acasă. Locuri de muncă şi-ar găsi cu siguranţă având în vedere penuria de forţă de lucru de acolo şi fabricile pe care companiile străine le construiesc pe bandă rulantă. Însă salariile nu sunt aşa de atrăgătoare, spre exemplu, ca în Polonia. În ton cu tendinţele internaţionale, în 2016 guvernul de la Budapesta anunţa că face deja planuri pentru atragerea companiilor care vor părăsi Marea Britanie după Brexit. Premierul Viktor Orban spune că Ungaria este ìun far al speranţei în haosul europeanî. Potrivit ministrului economiei, în Ungaria desfăşoară operaţiuni circa 700 de companii britanice. O analiză a companiei de informaţii pentru business Opten a găsit că numărul companiilor britanice prezente în Ungaria, în creştere din 2004, anul în care această ţară a intrat în UE, stagnează din 2016, anul referendumului pentru Brexit. ìÎn prezent, există circa 2.300 de companii în Ungaria care au printre proprietarii direcţi o companie sau o persoană cu cetăţenie britanicăî, menţionează analiza. Dacă în 2016 numărul companiilor din aceată categorie era de 2.309, în 2018, acesta s-a redus la 2.304. Perspectiva Brexitului a afectat şi numărul angajaţilor pe care companiile britanice îi au în Ungaria. În iunie 2016, acesta era de 73.000 de persoane. În prezent, nivelul este de 69.000, deşi numărul total de angajaţi din ţară a crescut în această perioadă. Brexitul este o oportunitate politică pentru Budapesta. Într-un interviu acordat în urmă cu câteva zile site-ului american de ştiri şi de opinii de extremă dreaptă Breitbart News, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a dezvăluit că guvernul său învinovăţeşte Uniunea Europeană pentru pentru alegerea britanicilor de a ieşi din UE şi a avertizat că Brexitul va reprezenta un şoc uriaş pentru blocul comunitar pe frontul economic şi cel al securităţii. Szijjarto a mai spus că ieşirea Marii Britanii din UE este ìcel mai pesimist scenariu pentru noiî deoarece ìam fi preferat ca Marea Britanie să rămână înăuntru, iar migranţii să stea afarăî. În urmă cu doi ani, un purtător de cuvânt al guvernului de la Budapesta spunea că Ungaria ar putea iniţia propriile negocieri comerciale cu Londra, respingând astfel o poziţie comună cu restul UE. Între timp, polonezii şi cehii pregătesc legislaţii de urgenţă care să permită britanicilor să rămână să muncească legal în aceste ţări în cazul unui Brexit fără acord. În schimb, statele UE au primit de la premierul britanic Theresa May garanţii că drepturile cetăţenilor lor vor fi protejate în Marea Britanie post-Brexit.
