După ce a pierdut aproximativ
100 miliarde de dolari din valoarea de piaţă, compania, care a furnizat oţel pentru One World Trade Center din New York şi stadionul Wembley din Londra, are o valoare egală cu cea a operatorului parcurilor tematice Legoland, care includ copii ale faimoaselor construcţii.
Vinovată pentru acest declin al gigantului din sectorul oţelului este China. Cererea venită din partea ţării, cel mai mare consumator de oţel la nivel mondial, urmează să scadă în 2016 şi în următorii ani în condiţiile în care guvernul chinez încearcă să reorienteze economia dinspre sectorul manufacturier către alte sectoare.
Din acest motiv, oţelăriile locale au exportat surplusul de producţie ieftin, ceea ce a dus la prăbuşirea preţurilor la nivel mondial şi a erodat puternic marjele de profit.
Situaţia în care se află acum ArcelorMittal este complet diferită de cea de care se bucura compania în perioada de creştere puternică a preţurilor materiilor prime din 2008, când gigantul a rivalizat pentru scurt timp cu Apple la capitolul capitalizare de piaţă.
Aproape 95% din valoarea sa maximă, de 90 miliarde de euro, s-a evaporat. Din sutele de companii care alcătuiesc indicele European Stoxx Europe 600, numai compania de minerit Anglo American a pierdut mai mult din valoare.
Totuşi, ArcelorMittal rămâne un gigant din multe puncte de vedere. Vânzările realizate în 2014 au totalizat aproximativ 80 miliarde de dolari, un nivel similar cu cel raportat de companii majore ca Vodafone Group şi Unilever.
ArcelorMittal are în continuare 222.000 de angajaţi, producţia de 93 milioane de tone de oţel din 2014 a depăşit-o atât pe cea a Statelor Unite, cât şi pe cea a Indiei. Dacă ArcelorMittal ar fi o ţară, aceasta ar fi a treia mare producătoare de oţel, după China şi Japonia.
Problema este însă că gigantul nu este suficient de mare pentru a face faţă valului enorm de oţel chinezesc care inundă în prezent pieţele.
“Exporturile chineze sunt o povară destul de mare pe umerii producătorilor de oţel la nivel mondial, furând cotă de piaţă de la companii ca Mittal“, afirmă Seth Rosenfeld, analist al Jefferies International.
Ar trebui ca China să-şi diminueze capacitatea cu aproximativ 230 milioane de tone, de două ori capacitatea ArcelorMittal, pentru a elimina surplusul de ofertă din ţară, potrivit lui Rosenfeld.
În 2015, totuşi, producţia de oţel şi electricitate a Chinei a scăzut pentru prima dată în ultimele decenii, în timp ce producţia de cărbune s-a redus pentru al doilea an consecutive, potrivit Reuters.
Producţia de oţel brut a Chinei a scăzut cu 2,3% până la 803,8 milioane de tone, primul declin anual din 1981, întregul sector fiind afectat de cererea slabă şi o ofertă uriaşă.
Aproximativ jumătate din oţelăriile Chinei se confruntă cu pierderi, iar multe se luptă să iasă dintr-un sector cu o capacitate excedentară de aproximativ 400 milioane de tone pe an, jumătate din producţia totală.
“Producţia de oţel va continua să scadă în acest an, în special oţelul pentru construcţii pentru că sunt prea multe apartamente, iar multe oraşe nu mai au nevoie să mai construiască“, susţine Xu Zhongbo, consultant în industria oţelului.
Exporturile Chinei au crescut totuşi cu o cincime până la un nivel record de 112 milioane de tone anul trecut. În Europa, preţul oţelului a atins în noiembrie cel mai scăzut nivel din 2007 cel puţin, cu 75% de la nivelul maxim, iar în SUA preţurile au atins un minim pe un deceniu, potrivit Bloomberg.
În aceste condiţii, ArcelorMittal suferă o “hemoragie de cash“ şi nu mai poate întârzia în a lua măsuri, inclusiv o ajustare a producţiei, potrivit analiştilor Barclays. Aceasta în condiţiile în care producătorul de oţel şi-a redus deja producţia anuală aproximativ 20% din 2007.
Grupul ArcelorMittal deţine în România patru unităţi de producţie, la Galaţi, Hunedoara, Iaşi şi Roman. ArcelorMittal exportă peste 70% din producţia din România.
ArcelorMittal are în România Sidex Galaţi, Combinatul Siderurgic Hunedoara, combinatul de ţevi laminate de la Roman şi fabrica de ţevi sudate Iaşi.
ArcelorMittal Galaţi a raportat pentru 2014 afaceri de 3,59 mld. lei (808,5 mil. euro) la Galaţi, în scădere cu 3,2% faţă de 2013 şi pierderi de 480 de milioane de lei (110 mil. euro).
Fostul SIDEX, una dintre mândriile erei industriale comuniste, controlat în prezent de miliardarul indian Lakshmi Mittal, unul dintre cei mai bogaţi britanici, a înregistrat în perioada 2009-2014 pierderi cumulate de 3,9 miliarde de lei (aproape 1 mld. euro), potrivit calculelor ZF.
Fostul colos siderurgic Sidex, actualul ArcelorMittal Galaţi, a avut un deceniu dezastruos în privinţa afacerilor, care s-au înjumătăţit. Numărul de angajaţi s-a redus cu aproape 11.000 de oameni, iar pierderile cumulate s-au dus peste 4 mld. lei.
