Business Internaţional

Arhitectul bailouturilor bancare din SUA vrea război contra băncilor mari pe care le vrea rupte în bucăţi

Neel Kashkari: Autorităţile de reglementare ar trebui să aibă puterea de a rupe în bucăţi băncile considerate a fi „too big to fail“ şi transformarea lor în „entităţi mai mici, mai puţin conectate între ele şi mai puţin importante“

Neel Kashkari: Autorităţile de reglementare ar trebui să aibă puterea de a rupe în bucăţi băncile considerate a fi „too big to fail“ şi transformarea lor în „entităţi mai mici, mai puţin conectate între ele şi mai puţin importante“

Autor: Alexandru Zărnoeanu

17.02.2016, 19:55 26001

Neel Kashkari, noul preşedinte ale Rezervei Federale din Minnea­polis, spune că băncile americane nu sunt suficient de bine reglementate şi că autorităţile americane ar trebui să ia măsuri mai radicale precum ruperea în bucăţi a instituţiilor bancare „too big to fail“. Kashkari a fost angajatul unei astfel de bănci, Goldman Sachs.

Într-un discurs ţinut la Institutul Brookings din Washington DC, Kash­kari a declarat că legea Dodd-Frank, adoptată după criza financiară din 2008 pentru a preveni un alt colaps al marilor băncilor americane, nu a mers suficient de departe pentru a elimina riscurile prezente în sistemul financiar.

Legea Dodd-Frank con­feră auto­rităţilor de reglementare puterea de a dezmembra băncile considerate a prezenta un pericol pentru stabilitatea sistemului financiar şi obligă băncile să fie mult bine capitalizate pentru a evita necesitatea salvării acestora cu banii contribuabililor.

Kashkari consideră că băncile de pe Wall Street sunt o ame­nin­ţare „nucleară“ la adresa celei mai mari economii din lume şi că trebuie eliminat riscul ca acestea să pună în pericol stabilitatea sistemului financiar şi a întregii economii.

Unul dintre arhitecţii pachetului de salvare a băncilor din 2008 de 700 de miliarde dolari, Kashkari consideră că autorităţile de reglementare ar trebui să aibă puterea de a rupe în bucăţi băncile considerate a fi „too big to fail“ şi transformarea lor în „entităţi mai mici, mai puţin conectate între ele şi mai puţin importante“, regle­mentări mult mai stricte, impozitarea banilor împrumutaţi de bănci pentru tranzacţii riscante şi chiar şi rezerve minime obligatorii de 25% din valoarea activelor băncii.

Opiniile lui Kashkari se află în contradicţie cu cele ale şefei Fed Janet Yellen, care a declarat săptămâna trecută în faţa unei comisii a senatului american că eforturile întreprinse de autorităţile americane după criza din 2008 au avut succes.

„Paşii efectuaţi în ultimii şapte ani au adus beneficii substanţiale sub forma unui sistem bancar mult mai puternic, mult mai bine capitalizat, mult mai lichid“, a declarat Janet Yellen.

Însă băncile se opun unor ase­menea modificări. John Dearie, di­rectorul unei organizaţii de lobby a industriei financiare, a declarat că băncile americane sunt mult mai bine capitalizate şi dispun de un volum mare lichidităţi, iar ruperea lor în bucăţi le-ar face mai puţin competitive pe plan global. 

Declaraţiile bancherului american au avut un ecou puternic şi în rândul candidaţilor pentru Casa Albă. Bernie Sanders, rivalul populist al lui Hillary Clinton în cursa pentru nominalizarea candidatului democrat care propune ruperea în bucăţi a mărilor bănci şi este un critic constant al bancherilor de pe Wall Street, a declarat că este încântat de propunerile lui Kashkari.

O asemenea modificare a legislaţiei ar fi greu de adoptat din cauza ma­jorităţii republicane din Congres, care nu este dispusă la compromisuri cu demo­craţii în privinţa băncilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO