Principalul eveniment internaţional paşnic al săptămânii trecute a fost convenirea unui armistiţiu de un an între preşedintele SUA Donald Trump şi preşedintele Chinei Xi Jinping în războiul comercial dintre cele două superputeri economice şi militare mondiale. Întrebările pe care şi le pun toţi sunt dacă „pacea“ va dura şi cine este partea dominantă. Scepticismul este mare. De acest armistiţiu depind stabilitatea economiei mondiale şi ceea ce unii deja numesc ordinea mondială postamericană.
Bloomberg a căutat răspuns la prima întrebare la exportatorii chinezi şi a constatat că aceştia nu-şi lasă viitorul afacerilor în seama discuţiilor politice şi caută să se protejeze în continuare de eventuale noi şocuri în comerţul internaţional. Cu alte cuvinte, companiile chineze care exportă nu cred că armistiţiul dintre Trump şi Xi va dura. Ca semn al bunelor sale intenţii, preşedintele american a redus drastic taxele vamale aplicate bunurilor importate de SUA din China.
„Aceste reduceri ne dau mai mult timp“, a explicat un manager de vânzări de la un retailer din Guangzhou, unul dintre cele mai mari centre industriale ale Chinei şi ale lumii. Compania managerului produce lenjerie de corp pe care o vinde mai ales pe platformele Amazon, Shein şi Temu. Anul trecut, clienţii americani au contribuit cu 80% la vânzări.
Vânzătorul a căutat să-şi reducă dependenţa de piaţa din SUA la doar 20%, dar un val uriaş de vânzări apărut chiar înainte ca Washingtonul să impună taxe vamale a forţat renunţarea la obiectiv anul acesta. Însă retailerul va încerca în continuare să se îndepărteze de SUA pentru a reduce riscurile pe termen lung. Aceasta cu toate că taxele vamale reduse anunţate de Trump pentru produsele chinezeşti le fac pe acestea mai atractive decât cele exportate de alte economii emergente mari, cum sunt Brazilia şi India, lovite cu taxe vamale mai mari. Retragerea lui Trump oferă perspective mai bune exportatorilor chinezi, ceea ce ei iau în calcul, dar fără entuziasm. Reorientarea exporturilor Chinei spre alte pieţe este evidentă în datele statistice privind comerţul.
A doua economie ca mărime a lumii este pe cale să înregistreze un surplus comercial record de 1.200 de miliarde de dolari anul acesta, succesul de pe pieţele europene, africane şi asiatice contrabalansând restricţiile de pe piaţa americană. Cu alte cuvinte, ce n-au mai vândut în SUA companiile chineze au exportat în Europa, şi încă ceva în plus. Din interiorul Uniunii Europene, Ungaria s-a grăbit să salute armistiţiul chino-american. „Este o veste grozavă din perspectivă maghiară“, a explicat ministrul de externe Péter Szijjártó. Este în interesul Ungariei ca economia mondială să opereze pe baza regulilor, bunului simţ şi respectului reciproc deoarece ţara noastră va suferi clar din cauza unui sistem economic mondial divizat în blocuri, a spus ministrul.
„SUA şi China sunt cei mai importanţi investitori şi parteneri de comerţ din afara UE ai Ungariei şi de aceea dacă aceste două state convin asupra cooperării economice şi comerciale, vestea e bună pentru noi“, a subliniat el. Ungaria a devenit în ultimii ani principala destinaţie din UE pentru investiţiile chineze. Companiile din China sunt atrase acolo de centrele de producţie construite de marile companii auto ale Germaniei şi de promisiunea energiei ieftine dată de boom-ul instalaţiilor fotovoltaice şi de gazele naturale ruse. În plus, aeroportul Budapestei este poarta de intrate în estul UE pentru produsele chinezeşti comandate de europeni pe Temu, Aliexpress, Shein şi alte astfel de platforme.
Armistiţiul dintre SUA şi China a fost convenit în Coreea de Sud, o ţară aliată cu SUA, dar aflată în Asia, în curtea extinsă a Chinei, fiind învecinată cu Coreea de Nord, cu un regim totalitar şi economie închisă care n-ar rezista fără ajutorul Beijingului. Armistiţiul comercial prevede că SUA îşi vor reduce taxele vamale impuse importurilor din China, ceea ce Trump a dat ordin să se facă degrabă, iar Beijingul se pare că a promis că reîncepe să importe soia de la fermierii americani şi petrol şi gaze americane, că va amâna impunerea de restricţii de export pentru unele pământuri rare şi că va căuta să împiedice traficul ilegal cu fentanyl. Întâlnirea de la Busan, Coreea de Sud, a durat 90 de minute şi a fost prima faţă în faţă dintre Trump şi Xi de după 2019. Preşedintele american a descris-o ca „uimitoare“.
Dar un armisitiţiu nu echivalează cu un acord comercial. Comentariile oficialilor chinezi sugerează că nimic nu este fixat. Armistiţiul vine după ce China şi-a folosit cele mai puternice instrumente de forţă de până acum: importurile de soia, China fiind unul dintre cei mai mari clienţi ai fermierilor americani (practic Beijingul a impus un embargo asupra exporturilor de soia americane), şi exporturile de pământuri rare, esenţiale industriilor de vârf şi producţiei de arme moderne.
De asemenea, „pacea“ temporară nu rezolvă problema Taiwanului, insulă aliată cu SUA pe care China o ameninţă cu invazia. După cum au observat analiştii, China a făcut promisiuni asemănătoare şi în primul mandat de preşedinte al lui Trump. Iar acum a răspuns agresiunilor comerciale ale Washingtonului cu agresiune comercială.
În aceste condiţii, mulţi se întreabă dacă nu cumva China a câştigat această rundă şi este pregătită pentru o luptă de durată. Transportatorii navali americani sunt sceptici că armistiţiul va dura şi cred că este vorba doar de retorica cu care au fost acoperite dezacordurile dintre cele două puteri, notează CNBC. Xi şi Trump de fapt au evitat afişarea în public a unei rupturi istorice în timp ce tensiunile continuă.
