Business Internaţional

Aşa cum Putin nu poate fi ţar fără o Rusie extinsă, nici Erdogan din Turcia nu poate fi sultan fără un imperiu

Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan, doi buni prieteni.

Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan, doi buni prieteni.

Autor: Bogdan Cojocaru

20.01.2022, 22:11 1116

Criza ruso-ucraineană a acaparat atenţia lumii şi a dezlănţuit tot felul de scenarii înfricoşătoare, însă în chiar interiorul NATO o altă criză capătă noi dimensiuni. 

Rusia are soldaţi şi baze militare în mai multe ţări vecine, a ocupat Crimeea de la Ucraina, iar americanii spun că pregăteşte noi acţiuni militare în această ţară. NATO, unde SUA au cea mai mare greutate, nu poate proteja militar Ucraina. Dar şi alte state, care sunt membre ale NATO, spun că se simt ameninţate, deşi fac parte din cea mai puternică alianţă militară de apărare de pe planetă. Rămâne de văzut şi dacă organizaţia nord-atlantică îşi poate rezista sie însăşi.

Grecia, departe de Rusia, şi-a etalat recent avioanele de luptă nou achiziţionate de la Franţa, iar autorităţile de la Atena sugerează că principala ameninţare pentru ţara lor este Turcia lui Recep Tayyip Erdogan. Acesta îşi conduce naţiunea cu mână de fier şi a avut grijă să devină cel mai puternic conducător al Turciei moderne.

Şi Grecia şi Turcia sunt membre ale NATO şi în ultimii ani au avut mai multe dispute cu caracter teritorial în Marea Mediterană, miza fiind resurse de gaze naturale. Mai multe state din Uniunea Europeană consideră că Turcia este agresorul. Atena şi Ankara îşi dispută, de asemenea, influenţa în Cipru, insulă împărţită în două şi unde şi Turcia şi Grecia au soldaţi, în tabere opuse. Însă Turcia are soldaţi şi în alte părţi, cum ar fi Siria şi Irak.

Irakul, la fel ca Marea Mediterană, este important pentru resursele sale de petrol şi gaze naturale. Acest lucru l-a arătat recenta explozie de pe traseul unei conducte de petrol turco-irakiene. Stricăciunile au fost reparate rapid, dar au fost suficiente pentru a trimite în sus preţurile petrolului de pe pieţele internaţionale. Explozia a arătat, de asemenea, instabilitatea regiunii. Printre primii suspecţi pentru explozia au fost forţele naţionaliste kurde, pe care armata turcă le urmăreşte până în Siria.

Conductele cu pricina au mai fost atacate în trecut de militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan, sau PKK, organizaţie desemnată ca teroristă de guvernul turc, de SUA şi UE, scrie Bloomberg. Explozia s-a produs la câteva zile după ce armata turcă a omorât câteva zeci de militanţi kurzi în Siria ca răspuns la moartea a trei soldaţi turci într-un atac cu bombă. Oleoductul afectat de explozie aduce petrol din nordul Irakului în Europa prin portul de la Mediterana Ceyhan şi are un traseu apropiat de graniţa cu Siria.

În 2019, după ce preşedintele american Donald Trump şi-a retras sprijinul pentru aliaţii kurzi din Siria, armata turcă a declanşat o ofensivă contra acestora, scandalizând UE şi aliaţii din NATO. Scopul oficial al acţiunii a fost crearea unei fâşii de siguranţă pe teritoriul sirian învecinat cu Turcia. Ofensiva s-a încheiat după un acord între Turcia şi Rusia, care şi ea are trupe în Siria. Soldaţii turci au rămas în ţara vecină.

Raidurile forţelor turce asupra ascunzătorilor PKK din nordul Irakului au devenit o rutină, tensionând relaţiile dintre Ankara şi Bagdad. Iar Turcia are mai multe baze militare în Irak. Turcia şi-a adus soldaţi în această ţară în 2015 şi nu i-a mai retras.

În toamna trecută, Ankara a anunţat că peste 800 de terorişti au fost „neutralizaţi“ în Irakul de nord în şapte luni, notează cotidianul Hurriyet. Tot atunci, parlamentul turc a extins misiunile militare din Irak şi Siria cu doi ani.

În Europa, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a ameninţat recent Turcia cu sacţiuni dacă aceasta va deveni „mai agresivă“, titrează ziarul turc pro-guvernamental Daily Sabah. Acesta opune conflictului turco-elen din Mediterana „practicile ilegale ale Greciei de a-i respinge pe refugiaţi“ şi de încălcare a drepturilor omului. SUA s-au spălat pe mâini de disputa greco-turcă pentru gaze anunţându-şi dubiile în legătură cu realizarea unui gazoduct care ar trebui să furnizeze Europei combustibil extras din estul Mediteranei, potrivit informaţiilor Reuters, care citează un oficial grec. Proiectul a fost susţinut de administraţia fostului preşedinte american Donald Trump.

EastMed este rodul unei înţelegeri între Grecia, Cipru şi Israel, aceste ţări urmând să ia anul acesta decizia finală privind investiţiile. Sursa citată a explicat că „partea americană şi-a exprimat către partea greacă rezervele privind viabilitatea economică a conductei şi faptul că proiectul se va realiza cu protejarea mediului“. Erdogan a cerut ca orice proiect de gaze din regiune să implice şi Turcia. EastMed este considerat ca o alternativă la gazele ruseşti. Conducta ar transporta gaze extrase din apele israeliene şi cipriote către Grecia şi apoi în Italia.

 

Ministrul turc de externe a explicat că „insula Kastellorizo este la doar 1,95 km depărtare de Turcia. Este o insulă de 10 km pătraţi. Dar ei vor 40.000 km pătraţi de zonă maritimă pentru această insulă. Când zicem «Nu», ni se spune «expansionişti»“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO