Dacă la vremea prăbuşirii regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est Uniunea Sovietică vlăguită economic nu a putut decât să asiste impasibilă la destrămarea sferei sale de influenţă, acum Rusia îşi cumpără influenţa în fostele state satelit, scrie Bloomberg.
Statele mai mici şi mai sărace din UE, care au totuşi un cuvânt de spus în politicile UE şi în decizia de a sancţiona mai dur Rusia în legătură cu criza din Ucraina, preferă împrumuturile mai ieftine ale Rusiei. Un exemplu este finanţarea de către Rusia a singurei centrale nucleare a Ungariei.
După prăbuşirea URSS, Europa de Est s-a grăbit să se alăture NATO şi Uniunii Europene, dar acum unele ţări din regiune consideră că este din ce în ce mai contraproductiv să acţioneze împotriva intereselor Rusiei.
Politicienii din Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă se opun în mod direct unor sancţiuni mai dure din partea Uniunii Europene împotriva Rusiei în contextul crizei din Ucraina, încercând să-şi conserve accesul la resursele energetice ale Rusiei şi la piaţa sa de 140 milioane de consumatori.
„Ruşii joacă jocul clasic <<dezbină şi cucereşte>> cu UE”, explică Otilia Dhand, analist la Teneo Intelligence, firmă de consultanţă în risc politic. „Ei se asigură că interesele naţionale ale ţărilor membre au o greutate mai mare în procesul de decizie decât interesul comun al UE”.
Împrumuturile Sberbank
Una din armele Rusiei este Sberbank, cea mai mare bancă de stat din Rusia. În ultimii ani, instituţia de credit cu active de aproape 12 miliarde de euro şi-a construit o prezenţă în Europa Centrală şi în Balcani. În afară de a-şi extinde reţeaua de sucursale, banca oferă împrumuturi mari unor companii din foste ţări comuniste din Europa.
În martie banca a acceptat să acorde un credit de 820 milioane dolari către Agrokor, o companie croată care acum achiziţionează rivalul croat Mercator Poslovni Sistem. Tranzacţia va crea principalul retailer din domeniul alimentar din Balcani.
Rusia se concentrează în principal pe sectorul energetic. La începutul acestui an, Rusia şi-a asigurat prezenţa în sectorul energetic din UE când a semnat un contract cu Ungaria, prin care compania de stat rusească Rosatom va construi două noi reactoare la singura centrală nucleară a Ungariei de la Paks. Pentru finanţarea proiectului, Kremlinul a oferit Ungariei un împrumut de nu mai puţin de 10 miliarde de euro care are scadenţa peste 30 de ani. Dobânzile sunt mai mici decât media pieţei, condiţii pe care nicio bancă comercială din Europa de Vest nu le poate oferi.
În iunie Sberbank a anunţat că va acorda o linie de credit de 1,2 miliarde de dolari către compania energetică slovacă Slovenske Elektrarne controlată de gigantul energetic Enel. Slovenske Elektrarne se luptă să încheie construcţia centralei nucleare a ţării de la Mochovce, cu design sovietic.
„Banii vorbesc”
CEO-ul Enel Francesco Starace spune că Enel analizează posibilitatea de a îşi vinde operaţiunile slovace ca parte a unui program de reducere a datoriilor. Compania rusească energetică de stat Rosatom este printre potenţialii cumpărători, potrivit relatărilor din presa slovacă. Enel a refuzat să comenteze informaţiile.
Politica Rusiei de acordare de împrumuturi este „un efort concertat de a obţine influenţă economică şi geopolitică şi se poate spune că această politică a avut succes, deşi părerile sunt împărţite”, spune Timothy Ash, economistul şef al Standard Bank de la Londra. „Ţările mici precum Ungaria, Slovacia sau Serbia au nevoie de investiţii străine. Banii vorbesc”.
Dar est-europenii nu sunt nici pe departe singurii care au grijă de propriile interese economice, potrivit lui Ash.
Franţa a fost criticată de SUA şi de alte ţări din UE în mai după ce a decis să continue procesul de vânzare a două nave de luptă Mistral către Rusia. În acelaşi timp Italia şi Austria şi-au declarat susţinerea pentru proiectul de gazoduct rusesc South Stream, care ar trebui să aducă gaze naturale în Europa ocolind Ucraina.
Disponibilitatea acestor ţări de a accepta bani ruseşti nu este privită cu ochi buni de Polonia sau de statele baltice, acestea din urmă fiind singurele state foste comuniste din UE care au graniţă comună cu Rusia. Spre deosebire de ţările din Europa de Est, ele vor sancţiuni mai dure împotriva Rusiei şi trupe NATO suplimentare pe teritoriul lor.
Cehia, Slovacia şi Ungaria subliniază importanţa relaţiilor comerciale cu Sberbank şi cu alte companii ruseşti. Aceste ţări urmează „o politică oportunistă vizavi de Rusia în criza ucraineană”, spune Jiri Pehe, director al Universităţii New York din Praga şi fost consilier al fostului preşedinte defunct al Republicii Cehe Vaclav Havel.
Exact pe oportunism contează Rusia, potrivit lui Dhand de la Teneo Intelligence. Din acest motiv este avantajos pentru Rusia să construiască legături economice cu ţările Europei mai sărace şi mai mici, dar au totuşi un cuvânt de spus în politicile UE. „Pentru ruşi este o chestiune de eficienţă”, spune ea. „Ei investesc un miliard de dolari într-o ţară mică şi au cumpărat ţara respectivă. Este o decizie de business foarte raţională”.
