În 2005 existau mai puţin de un milion de roboţi. În prezent există 1,8 milioane, iar în trei ani vor ajunge până la aproximativ 2,6 milioane. Liderii de afaceri iau deja în considerare aceste schimbări şi le integrează în strategia lor, potrivit sondajului PwC Global CEO Survey 2016. 77% dintre executivi cred că progresele tehnologice reprezintă mega tendinţa care va transforma cel mai mult modul în care companiile interacţionează cu toate părţile interesate.
Tehnologia joacă deja un rol major în sectorul de producţie industrială. Dar, pe măsură ce roboţii devin mai performanţi şi mai sofisticaţi, se aşteaptă ca impactul lor să se resimtă treptat în mai multe industrii - inclusiv în sectorul serviciilor, care însumează cele mai multe locuri de muncă în economiile industrializate, potrivit PwC.
Majoritatea liderilor de afaceri se aşteaptă ca progresele tehnologice să transforme sectorul lor de activitate
Tehnologia poate să reducă costurile şi să crească eficienţa. De exemplu, robotica poate ajuta companiile să-şi utilizeze mai bine capitalul şi să crească marjele. Astfel, cererea pentru forme tradiţionale de investiţii, cum ar fi în depozite şi utilaje, ar putea la rândul ei creşte. De asemenea, preţul bunurilor şi serviciilor ar putea scădea - sau creşte într-un ritm mai lent – dacă companiile transferă aceste câştiguri de productivitate către consumatori prin preţuri mai mici, ceea ce ar şi trebui să facă atâta timp cât pieţele sunt competitive.
"Este de aşteptat ca tehnologia care completează mâna de lucru să aibă mai puţine efecte adverse asupra locurilor de muncă decât tehnologia care o dislocă. În multe sectoare de servicii pentru consumatori, de exemplu, în cele în care contactul uman este esenţial, există mai puţin interes ca roboţii să înlocuiască oamenii - cel puţin pentru moment ", a declarat Ionuţ Sas, Partener, Consultanţă Fiscală, membru al grupului de servicii pentru sectorul Tehnologiei, Media şi Telecomunicaţiilor, PwC România.
Cu toate acestea, în alte zone automatizarea poate prezenta o ameninţare mai mare la adresa locurilor de muncă - deşi amploarea acestei ameninţări variază; Frey şi Osborne (2013) estimează că aproximativ 47% din locurile de muncă actuale din SUA sunt expuse riscului în următoarele două decenii, comparativ cu un studiu al OCDE care plasează cifra la doar 9%. Tehnologiile digitale creează şi noi locuri de muncă, aşadar efectul nu este în totalitate unul negativ.
"Inovaţiile tehnologice reprezintă o forţă disruptivă pentru companii şi angajaţi. Dar pentru acele afaceri care se pot adapta mai rapid la noile tehnologii, precum şi pentru angajaţii care deţin competente pe care maşinile nu le au în prezent - cum ar fi creativitatea şi empatia – progresele tehnologice le-ar putea aduce câştiguri substanţiale", adaugă Ionuţ Sas.
Economiştii PwC au analizat cheltuielile gospodăriilor (pe persoană), din economiile grupului G7, ca un indice al redresării după criza economică globală. Rezultatul la care au ajuns este că redresarea din punct de vedere al cheltuielilor reale ale gospodăriilor (pe persoană) nu a ţinut pasul cu redresarea PIB-ului real în majoritatea celor 12 economii analizate (a se vedea tabelul 2).
În economiile din grupul G7, cheltuielile reale ale gospodăriilor (pe persoană) rămân sub nivelul din perioada pre-criză din Marea Britanie şi Italia
