Asediată în războiul comercial pornit de administraţia preşedintelui american Donald Trump, China îşi foloseşte ca armă moneda, depreciindu-şi yuanul pentru a-şi face exporturile mai competitive. Pe hârtie, cele două ţări îşi duc astfel politicile monetare în direcţii diferite: SUA, cea mai mare economie a lumii, înăspreşte şi ridică dobânzile, în timp ce China, a doua economie ca mărime din lume, relaxează.
Această neconcordanţă bulversează pieţele emergente, într-un mediu devenit deja toxic pentru ele. acCreşterea economiei globale devine neuniformă, iar datoriile companiilor cresc necontrolat.
Administraţia Trump încearcă să oprească UE, Marea Britanie şi Japonia să încheie acorduri comerciale separate cu China în eforturile sale de a izola economic rivalul asiatic, după cum scrie Financial Times. Washingtonul a impus tarife pentru importuri din China de peste 500 de miliarde de dolari anual, iar Beijingul a răspuns cu măsuri asemănătoare. Strategii băncii americane JPMorgan apreciază că Trump va impune până la sfârşitul anului următor tarife asupra a tot ce SUA importă din China, ceea ce ar aduce haos pe bursele de acţiuni din China.
„Presupunem că anul viitor războiul comercial dintre SUA şi China va intra în faza 3, cu tarife pe toate importurile, de 500 de miliarde de dolari, din China“, se arată într-o analiză a JPMorgan.
Rezerva Federală americană majorează dobânzile pentru a încerca să prevină supraîncălzirea economiei SUA. Însă aceste eforturi creează probleme în altă parte, făcând mai scumpe datoriile în dolari. Această situaţie este îngrijorătoare pentru Fondul Monetar Internaţional.
„Economiile emergente şi în curs de dezvoltare simt deja durerea“, spune şefa FMI Christine Lagarde.
Datoriile corporate globale, atât din sectorul public, cât şi din cel privat, sunt de 182.000 de miliarde de dolari, un nivel record, potrivit calculelor Fondului, notează CNN. Nivelul este cu 60% mai mare decât era în 2008. „Ar trebui să fie un semnal de alarmă“, explică Lagarde.
Aceste datorii sunt o problemă în special pentru economii ca Argentina şi Turcia, ale căror monede s-au prăbuşit în faţa dolarului.
Preţurile activelor financiare de pe pieţele emergente au fost lovite dur anul acesta. Indicele MSCI al pieţelor emergente a închis şedinţa de tranzacţionare de vineri la cel mai scăzut nivel de după mai 2017 şi este cu 21% sub maximul atins în ianuarie, notează Bloomberg. Monedele emergente sunt cu 8% sub maximul acestui an.
În weekend, banca centrală a Chinei a anunţat că va reduce cantitatea de cash pe care băncile sunt obligate să o ţină ca rezervă. Este a parta astfel de măsură luată anul acesta ca parte a eforturilor de a stimula economia în contextul disputei comerciale cu SUA. Astfel de măsuri duc la deprecierea yuanului. Mondeda chineză s-a dus luni la cel mai scăzut nivel din ultimele şapte săptămâni. Şi alte monede emergente au urmat traiectoria de depreciere. Anul acesta, yuanul şi-a pierdut aproximativ 9% din valoare, potrivit Foreign Policy, care notează că o cădere atât de rapidă nu poate reprezenta decât o decizie conştientă deoarece Beijingul controlează în mare parte valoarea monedei sale şi ar fi putut interveni pentru a opri deprecierea. Iar unii experţi în tranzacţii valutare cred că liderii chinezi au acum suficientă încredere pentru a lăsa din nou yuanul să cadă.
„Este un semnal dat Washingtonului în sensul că nu ne place ce faceţi, iar dacă veţi continua să ne loviţi cu tarife, moneda noastră se va deprecia semnificativ şi veţi avea un război valutar peste cel comercial“, a explicat Robin Brooks, economist-şef la Institutul de Finanţe Internaţionale. Yuanul se depreciază atât din cauza intervenţiei instituţiilor chineze, cât şi a creşterii dobânzilor în SUA. Randamentele mai mari în America fac neatractive dobânzile din China. Acum, când războiul comercial cu SUA pare că se va extinde, există temeri că Beijingul ar putea lăsa yuanul să cadă, ceea ce ar creşte şi mai mult tensiunile dintre cele două ţări. Pe lângă creşterea atractivităţii exporturilor chineze, Beijingul are încă un motiv pentru care să lase yuanul să cadă: demoralizarea investitorilor de pe burse, inclusiv de pe cele din SUA. Când China a lăsat yuanul să se deprecieze în vara anului 2015, bursele din întreaga lume s-au dus în jos.
Rupia indoneziană este la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, iar lira turcească s-a depreciat cu 40% de la începutul anului. Rupia indiană este moneda cu cea mai slabă evoluţie din Asia.
„Este o furtună perfectă pentru pieţele financiare ale Indiei, cu aprecierea dolarului, cu creşterea dobânzilor în SUA, scumpirea energiei şi o piaţă în general supraevaluată faţă de mediile istorice, cu rupia slabă, cu creşterea yieldurilor obligaţiunilor locale şi cu instabilitatea financiară“, explică Devendra Nevgi, strateg la Delta Global Partners.
Rubla rusească s-a dus în jos luni, atingând cel mai mic nivel al ultimelor trei săptămâni faţă de dolar, din cauza scăderii preţurilor petrolului şi a ascensiunii dolarului.
Deocamdată, FMI este pesimist. „Nu vedem contagiune financiară la scară mare, însă ştim că condiţiile se schimbă rapid“, a spus Lagarde.
„Însă dacă actualele dispute vor escadala, pot crea un şoc mai multor economii emergente şi în curs de dezvoltare.“
În iulie, FMI prognoza că economia globală va creşte cu 3,9% anul acesta şi următorul. Prognozele de toamnă vor fi „mai puţin luminoase“, a atenţionat Lagarde.
Organizaţia Mondială a Comerţului şi-a redus deja estimările privind creşterea economiei globale din cauza tensiunilor dintre cele mai mari economii ale lumii.
