Cu mize extrem de importante, respectiv mai puţină cheltuială pentru principalii contributori şi bani necesari creşterii pentru economii precum cea a României, negocierile privind bugetul pe termen lung al UE vor scoate cu siguranţă la lumină frustrările care ard mocnit în sânul Uniunii pe fundalul actualei crize economice şi financiare.
Cum scopul bugetului este stimularea creşterii economice şi a coeziunii sociale, Comisia Europeană se teme că discuţiile, care vor începe astăzi între şefii de state şi de guverne din UE, riscă să lărgească prăpastiile politice într-un moment în care spaţiul comunitar are cu adevărat nevoie de uniune.
"Văd o ameninţare majoră. Compromisurile trebuie să fie constructive. Acestea ar trebui să aibă în vedere întărirea Europei şi nu dezbinarea ei", a spus ieri în faţa parlamentarilor europeni preşedintele CE Jose Manuel Barroso.
Cei mai gălăgioşi protagonişti ai disputelor vor fi probabil Franţa şi Marea Britanie. În faţa opoziţiei extreme a Londrei, Parisul speră să izoleze Marea Britanie, stat care nu acceptă decât cel mult creşterea în funcţie de inflaţie a bugetului UE pentru perioada 2014-2020 şi a ameninţat cu respingerea proiectului CE dacă acesta nu convine intereselor britanice.
"Dacă până sâmbătă seara se obţine un acord cu 26 de voturi împotriva unuia singur, Marea Britanie va fi obligată să-şi schimbe poziţia.
Dacă Londra blochează totul de una singură, situaţia va deveni delicată", au declarat surse din guvernul de la Paris, citate de Le Figaro. Dar pentru a-i reuşi pariul, Franţa are nevoie de complicitatea Germaniei, ţara cu cea mai mare contribuţie la bugetul UE.
Economiile slabe contra celor bogate
Însă deocamdată poziţiile Franţei şi Germaniei sunt diferite. Berlinul vrea ca bugetul UE să fie limitat la 1% din PIB-ul uniunii, echivalentul a 960 miliarde de euro. În acest sens, pentru a împăca şi Germania şi Marea Britanie, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a propus limitarea bugetului la 986 miliarde de euro, faţă de un buget de 1.030 miliarde euro cât prevede proiectul CE, cu 4% mai mare decât cel din 2007-2013. Propunerea a fost respinsă de Paris, deoarece aceasta ar reduce cu 25 miliarde euro resursele Politicii Agricole Comune. Sacrificiulul este considerat excesiv de Franţa, cel mai mare beneficiar de fonduri UE destinate agriculturii.
Parisul şi Berlinul trebuie, de asemenea, să găsească un numitor comun în privinţa problemei delicate a rabaturilor care poluează de ani bugetul Uniunii. Preşedintele francez François Hollande critică "statele care vin la Bruxelles pentru a-şi cere cecurile, rabaturile şi discount-urile".
Pentru Marea Britanie, rabatul, asigurat de Margaret Thatcher în 1984, se ridică la patru miliarde euro pe an, iar pentru Germania la două miliarde euro. Astfel de rambursări au fost convenite şi pentru Olanda, Suedia şi Austria.
Franţa este doar una din economiile care resping tentativa lui Rompuy de a-i împăca pe marii contributori. Noul plan de buget este criticat în Spania, Italia şi în Europa de Est, iar România nu face excepţie. Propunerea lui Rompuy ar face din Spania un contributor net pentru prima dată în istoria Uniunii. Memorandumul avizat de Guvern privind bugetul UE pentru 2014-2020 relevă că România ar trebui să folosească dreptul de veto dacă preşedintele Consiliului European menţine o poziţie fermă legată de reducerea alocărilor, mizându-se pe o renegociere în 2013, potrivit unor surse oficiale. Potrivit acestora, calculele arată că UE ar urma să reducă totalul fondurilor de coeziune cu 12,5 miliarde euro, din care aproximativ jumătate doar din alocările destinate României, fapt considerat inacceptabil de către guvernul de la Bucureşti. Rompuy insistă că nu există un "plan B", notează Financial Times.
În cazul unui eşec al discuţiilor în această săptămână, cancelarul german Angela Merkel a evocat ieri posibilitatea organizării unui nou summit la începutul anului viitor.
Având în vedere că 94 de eurocenţi din fiecare euro cheltuit de Bruxelles revine regiunilor europene, permiţându-le să-şi modernizeze reţelele de transport, să investească în noi tehnologii şi să regenereze centrele urbane, tăierea bugetului UE ar echivala cu tăierea mâinii stângi pentru a o salva pe cea dreaptă, scrie EUobserver.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
