• Leu / EUR4.9207
  • Leu / GBP5.7178
  • Leu / USD4.6726
Business Internaţional

Astăzi, de la ora 19.00, la Gala ZF 2022, vine Ian Goldin, economistul care a prevăzut criza pandemică: Cred că eşecul în a controla globalizarea i-a făcut pe oameni furioşi, suspicioşi pe elita globală. Nu cred că am fi avut Brexit în Marea Britanie sau pe preşedintele Trump la Casa Albă dacă nu ar fi fost criza financiară globală

Interviu ZF

Astăzi, de la ora 19.00, la Gala ZF 2022, vine Ian Goldin, economistul care a prevăzut criza pandemică: Cred că eşecul în a controla globalizarea i-a făcut pe oameni furioşi, suspicioşi pe elita globală. Nu cred că am fi avut Brexit în Marea Britanie sau pe preşedintele Trump la Casa Albă dacă nu ar fi fost criza financiară globală

galerie foto

Autor: Bogdan Cojocaru

24.11.2022, 00:07 1142

„Cred că există un risc mare ca o altă pandemie să vină“, spune Ian Goldin, econo­mist care a prevăzut criza pandemică cu mulţi ani înainte ca aceasta să se producă. „Cred că mai există riscul unei noi crize financiare. Dar cea mai mare îngrijorare pe termen mediu este creşterea tensiunilor dintre SUA şi China“. Acestea sunt lucruri pe care Ian Goldin, fost vicepreşedinte la Banca Mondială, le-a explicat cititorilor Ziarului Financiar într-un interviu special pentru ei. Specialist în globalizare şi comentând tendinţele din prezent, el al avertizat că devenind mai protecţionişti şi mai naţionalişti devenim mai vulnerabili. Retragerea în naţionalism este cel mai mare pericol cu care ne putem confrunta. Ian Goldin este invitat special la Gala ZF 24 de ani de astăzi.

 

Ce este globalizarea şi cum o simţim?

Globalizarea este fluxul peste graniţele naţionale de orice, de la bunuri precum maşini şi computere la servicii, investiţii, oameni, migraţie, oameni care pleacă la muncă, la studiu, să viziteze alte locuri, dar şi fluxuri digitale – deci putem vorbi de comunicaţii, Facebook, social media, traficul pe internet şi, desigur, acest interviu înseamnă tot globalizare. O simţim atât pozitiv cât şi negativ, în bine şi rău. La pozitive, de exemplu, cred că toată lumea din România  a avut acces la vaccinuri pentru a reduce riscul de îmbolnăvire cu COVID. Toată lumea din România  simte beneficiile globalizării în fiecare zi – hainele pe care le poartă, mâncarea din magazine, informaţiile pe care le primeşte, oportunităţile pe care le au oamenii. Dar există şi efecte negative. Chiar pandemia este unul dintre acestea. A pornit din China şi a făcut înconjurul lumii. Există şi altfel de efecte negative. Vedem acum impactul lor în preţurile alimentelor şi energiei. Alimentele şi energia fac parte din fluxurile globalizării. Obţinem alimentele din altă parte, iar faptul că fluxul a fost restricţionat face ca alimentele să fie mai scumpe. Globalizarea ne oferă multe lucruri bune, dar şi multe lucruri rele şi foarte rele.

 

Cine sunt câştigatorii şi pierzătorii globalizării?

Cu toţii suntem câştigători şi pierzători în sensul că globalizarea ne aduce multe beneficii, dar şi pierderi sau lucruri rele. Dar, în general, pot beneficia mai mult oamenii mai talentaţi pentru că îşi pot vinde aceste talente internaţional. Globalizarea a crescut calitatea, iar bunurile care sunt in cerere globală au devenit mai scumpe. Beneficiază indivizii care lucrează în companii internaţionale sau care pot vinde pe pieţele  internaţionale. Cei care nu pot face acest lucru nu pot beneficia la fel de mult. Deci, cu toţii beneficiem şi pierdem de pe urma globalizării, dar unii câştigă mai mult, iar alţii pierd mai mult.

Aşadar, ar trebui să avem mai multă globalizare sau mai puţină?

Avem nevoie de mai multă globalizare bună şi de mai puţină globalizare rea. Avem nevoie de mai multe vaccinuri, mai multe investiţii, de mai multă energie, pentru ca aceasta să fie mai ieftină, de mai multă mâncare, pentru ca şi aceasta să fie mai ieftină, trebuie să creăm locuri de muncă peste tot în lume pentru că sunt mulţi oameni care nu au ajuns să beneficieze de globalizare. În ţările sărace este nevoie de mai multă globalizare pentru ca oamenii să aibă mai multe oportunităţi – au nevoie de acces mai mare la servicii de sănătate, de mai multe medicamente pentru a opri boli precum malaria.

Deci avem nevoie de mai multă globalizare bună, dar şi de un alt aspect al globalizării: avem nevoie de mai multă coordonare politică şi mai mult angajament. În acelaşi timp, există multe alte aspecte ale globalizării care trebuie oprite: trebuie oprită pandemia, trebuie să oprim schimbările climatice, trebuie să oprim crizele financiare, terorismul. Avem nevoie de mai multă reglementare şi control asupra globalizării.

 

Există vreo legătură între globalizare şi inegalitate sau polarizarea locală în economie, politică şi societate?

Da, cred că există. Cred că eşecul în a controla globalizarea i-a făcut pe oameni furioşi, foarte suspicioşi cu privire la elita globală. Nu cred că am fi avut Brexit în Marea Britanie sau pe preşedintele Trump la Casa Albă dacă nu ar fi fost criza financiară globală din 2008-2009. Aceste crize sunt un rezultat al eşecului controlului globalizării şi au consecinţe politice. I-au convins pe oameni să încerce se adăpostească în spatele unor ziduri mai înalte, să gândescă mai local, mai protecţionist, mai naţionalist. Ei simt că astfel pot reduce riscurile globalizării. Desigur, niciun zid nu este suficient de mare pentru a proteja de pandemie sau de schimbările clima­tice.

Problema este că protecţionismul şi naţionalismul nu ne aduc ceea ce vrem să ne aducă, adică o societate mai echitabilă. Din contră, devenind mai protecţionişti şi mai naţionalişti devenim mai vulnerabili. Nu vom putea gestiona mai bine ameninţările şi nu vom primi tehnologia, investiţiile, ideile de care avem nevoie pentru a ne descurca cu aceste pericole.

Ar putea fi gestionată mai bine globalizarea dacă am avea o instituţie internaţională special creată în acest sens?

Există deja instituţii internaţionale care încearcă să se ocupe de globalizare, de exemplu FMI cu globalizarea financiară, OMS cu globalizarea sănătăţii. Sunt multe. Unele funcţionează foarte bine. Avem controlul internaţional al traficului aerian care funcţionează - nu sunt prea multe avioane care să se ciocnească în zbor; poşta internaţională funcţionează foarte bine, la fel şi traficul digital internaţional.  Deci sunt multe instituţii, dar la cele care funcţionează foarte bine nu ne gândim prea des. Dar există şi cele care nu au succes, iar motivul pentru care nu au succes este nu că aşa se doreşte, ci pentru că nu au conducerea potrivită, finanţarea, mandatul, oamenii necesari. Cred că o instituţie care se ocupă de riscurile globale mari, cum ar fi pandemiile, ar trebui să primească mai multe resurse, mai mult sprijin. Cea mai mare lecţie a pandemiei de Covid este că costurile unei singure zile de pandemie ar fi suficiente pentru prevenirea viitoarelor pandemii. Retragerea în naţionalism este cel mai mare pericol cu care ne putem confrunta.

 

Ce va cauza următoarea criză globală?

Cred că există un risc mare ca o altă pandemie să vină. Nu am eliminat cauzele pandemiei de Covid. OMS nu este mai puternică acum decât era în 2020, deci există un motiv mare de îngrijorare. Ceea ce vrem este întărirea organizaţiilor de acest fel pentru prevenirea altor crize, dar acest lucru nu se întâmplă. Cred că mai există riscul unei noi crize financiare. Mai vedem creşterea tensiunilor în Europa, iar cea mai mare îngrijorare pe termen mediu este creşterea tensiunilor dintre SUA şi China. Nu doar că acest lucru presupune riscul unor confruntări militare, ci şi agravarea unor ale probleme a căror rezolvare ar cere coordonare între SUA şi China.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9207
Diferență: -0,1826
Ieri: 4.9297
Azi: 4.6726
Diferență: -0,2668
Ieri: 4.6851
Azi: 5.7178
Diferență: -0,4197
Ieri: 5.7419
Azi: 4.9903
Diferență: -0,4766
Ieri: 5.0142