Eforturile României de a restabili încrederea investitorilor şi de a reduce deficitul bugetar se confruntă cu riscuri politice într-un an electoral şi pericolul de a pierde rating-ul „investment grade”, scrie Reuters.
S&P ar putea modifica astăzi perspectiva ratingului României, la negativ, după o decizie similară a Fitch de luna trecută. Ambele agenţii, precum şi Moody's, au plasat deja România la cel mai redus nivel recomandat pentru investiţii (ultima treaptă a ratingului “investment grade”).
Pierderea ratingului ar putea creşte costurile de împrumut. Un studiu al Băncii Mondiale din 2016 a constatat că trecerea de la “investment grade” la „junk” (rating nerecomdat investiţiilor-n.red) de către cel puţin două mari agenţii de rating creşte, în medie, costurile de împrumut pe termen scurt cu aproape 200 de puncte de bază.
Repetarea alegerilor prezidenţiale, programate pentru luna mai, îngreunează elaborarea unui plan credibil pentru reducerea deficitului la 7% din PIB.
România intenţionează să strângă 13 miliarde de euro prin obligaţiuni emise pe pieţele internaţionale în acest an, o sumă mare pentru pieţele emergente.
Deşi datoria României este mult sub nivelurile medii din UE, ţara a înregistrat cea mai rapidă creştere a împrumuturilor încă din anul 2019.
“Deja vedem o deteriorare din perspectiva investitorilor legat de costuri”, a spus Yerlan Syzdykov, global head of emerging markets la Amundi.
Ministrul Finanţelor, Barna Tanczos, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că speră ca măsurile de reducere a deficitului şi tăierea costurilor din sectorul public să restabilească credibilitatea fiscală a ţării.
România îşi propune, de asemenea, să reducă deficitul la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles săptămâna aceasta.
Randamentele obligaţiunilor guvernamentale pe 10 ani ale României au crescut cu 74 de puncte de bază până la maximele ultimilor doi ani, puţin peste 8%, la începutul acestei luni, mult peste Ungaria, care are al doilea cel mai mare randament din regiune, de 6,9%.
Patru runde de alegeri organizate anul trecut au împins deficitul bugetar la 8,6% din PIB. Mulţi se aşteptau ca guvernul să îl reducă odată ce lucrurile se vor calma, dar repetarea alegerilor prezidenţiale a invalidat această idee.
Şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu, a declarat că ţara „trebuie să livreze” pentru acel plan 2031, care ar susţine creşterea economică, abordând în acelaşi timp problema deficitului.
Nanu a spus că România ar putea accesa, de asemenea, cel puţin 4 miliarde de euro de la instituţiile financiare internaţionale şi fondurile de redresare ale UE, precum şi 40-45 miliarde de lei din obligaţiuni interne.
