În cazul în care se adeveresc avertismentele analiştilor, că atacurile de la Paris vor accentua presiunile de fragmentare a UE în vremuri în care marile cancelarii se clatină, BCE va deveni din nou, ca în cele mai crunte momente ale crizei datoriilor, singura forţă capabilă să protejeze economia europeană.
Atacurile vor da băncii centrale a zonei euro un motiv în plus să-şi respecte angajamentul de a extinde luna viitoare programul de achiziţii de active, de ajustare cantitativă, pentru a impulsiona creşterea economică, scrie ABC News.
Haosul creat în Europa de valul de imigranţi scăpat de sub control a provocat probleme care ameninţă stabilitatea guvernelor din Germania şi Franţa. Această criză nu numai pune în pericol libertatea de mişcare în UE, dar poate duce la confruntări periculoase între ţările care încearcă să-şi înăsprească controalele la graniţe prin ziduri, garduri de sârmă ghimpată sau forţe înarmate, apreciază analistul Michael Ivanovitch, fost economist la OCDE şi la Rezerva Federală americană.
Invitaţia imprudentă a Berlinului către imigranţi şi refugiaţi a pus presiuni enorme pe serviciile publice şi de siguranţă la toate nivelurile guvernamentale şi în mare parte din ţară, scrie Ivanovitch într-o opinie publicată de CNBC. Rezultatul este că o coaliţie de guvernare până nu demult stabilă se clatină. Cancelarul german Angela Merkel pierde sprijin public şi este ameninţată de ceea ce pare a fi o „lovitură de palat“ venită din propriul partid. Cele mai recente sondaje de opinie arată că 52% din nemţi nu aprobă modul în care Merkel gestionează criza refugiaţilor. Influenţii miniştri de finanţe şi de interne o contrează clar în public pe probleme privind imigraţia şi siguranţa. Cancelarul este forţat să dea înapoi după ce a asigurat că Germania sub conducerea ei se poate descurca cu cei peste un milion de imigranţi aşteptaţi să vină anul acesta.
Acestea sunt probleme serioase într-o ţară care ţine întregii Europe predici despre stabilitatea politică, socială şi economică. Încrederea companiilor şi consumatorilor din Germania este zguduită serios în condiţiile în care un număr tot mai mare de comunităţi locale şi regiuni sunt copleşite de probleme financiare şi de securitate. Acum, Germania pune presiuni pe vecini să ajute în problema imigranţilor, însă în loc de cooperare Berlinul primeşte critici pentru că a luat decizii, în privinţa refugiaţilor, fără a se consulta cu partenerii europeni.
„Ceea ce vedem acum este începutul înrăutăţirii crizei umanitare, economice, politice şi de securitate a UE“, scrie Ivanovitch.
Franţa este în război, spune preşedintele Francois Hollande, liderul unui guvern slab şi a unei economii la fel de slabe, cel puţin în comparaţie cu cea a Germaniei. Cum crizele decătuşează isteria şi xenofobia, după alegerile regionale de luna viitoare peisajul politic s-ar putea schimba radical. Partidul de guvernare va trebui să ia în considerare propunerile partidelor populiste şi radicale.
În Spania, guvernul se luptă cu eforturile Cataloniei de a deveni independentă. Şi aici partidele populiste ar putea crea probleme în alegerile generale din decembrie. Atentatele sângeroase din Madrid din 2004 nu au pierit din memorie. Italia sfidează Germania şi Bruxelles-ul cu tăieri de taxe aparent nesustenabile.
Atacurile din Paris demonstrează că dacă ar fi oameni, pieţele financiare ar fi psihopaţi, făpturi fără empatie şi compasiune, ghidate doar de instinctele primare şi de interese. Luni, prima zi de tranzacţionare după carnagiul de vineri seara din capitala franceză, marile burse europene au evoluat în teritoriul pozitiv. În schimb cea de la Paris n-a avut o direcţie clară. Lovituri dure au încasat companiile franceze de catering şi turism. Printre campionii scăderilor au fost operatorul aerian Air France-KLM şi grupul hotelier Accor.
Altfel, investitorii s-au orientat către activele-adăpost. Preţurile aurului, argintului, platinei, petrolului au crescut. Aurul a fost tranzacţionat masiv. În schimb, euro s-a depreciat fiind vândut, de asemenea, masiv. Cursul euro/dolar a scăzut aproape de minimul ultimilor şase ani şi jumătate.
Aceste evoluţii arată că investitorii devin rezistenţi la atacurile teroriste. Wall Street a avut nevoie de o singură lună pentru a-şi reveni din colapsul de 12% înregistrat în urma atacurile din 11 septembrie. Acţiunile au avut nevoie de doar o zi pentru a-şi reveni de pe urma atentatelor din Londra din iulie 2005.
