Prin atacurile asupra infrastructurii petroliere ruseşti, dronele ucrainene perturbă şi livrările de produse petroliere către ţările din Asia Centrală, care depind de exporturile din Rusia şi se luptă să-şi diversifice aprovizionarea, relatează Le Monde. Atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti încep să aibă efecte mult dincolo de Rusia. Asia Centrală începe să fie serios afectată, fostele republici sovietice de acolo, puternic dependente de produsele petroliere ruseşti, confruntându-se cu întârzieri şi perturbări ale livrărilor. Dintre aceste ţări, Kîrgîzstanul pare a fi cea mai vulnerabilă. Lipsită de resurse petroliere semnificative, această republică muntoasă cu 7 milioane de locuitori îşi importă aproape 95% din hidrocarburi din Rusia, reprezentând aproximativ 1,5 milioane de tone de combustibili şi lubrifianţi anual. Pe 25 iunie, preşedintele Asociaţiei Comercianţilor de Petrol din ţară, Kanatbek Echatov, a recunoscut o penurie de benzină AI-95 şi AI-98, dând asigurări că stocurile de AI-92, combustibilul cel mai frecvent consumat, ar acoperi aproximativ şase săptămâni de consum. La sfârşitul lunii iunie, preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut că sectorul are probleme majore şi a anunşat o interdicţie a exporturilor de benzină, aşteptată a fi extinsă şi la motorină.
Deşi ţările Uniunii Economice Eurasiatice, din care Kîrgîzstantul face parte, nu sunt afectate de această măsură, livrările ruseşti înregistrează deja întârzieri semnificative.
„Rusia deţine un fel de monopol asupra aprovizionării Kîrgîzstanului, dar acest monopol s-ar putea prăbuşi acum“, explică economistul kîrgîz Iskender Sharsheyev. Guvernul încearcă acum urgent să-şi diversifice furnizorii. De asemenea, a solicitat rafinăriei Junda, deţinută de chinezi, să-şi mărească producţia anuală.
Această dependenţă este evidentă în toată Asia Centrală. În Tadjikistan, unde Rusia furnizează peste 70% din importurile de petrol şi lubrifianţi, preţurile au crescut de la escaladarea atacurilor Kievului asupra Rusiei. Acelaţi lucru este valabil şi în Uzbekistan. Acolo, mai mult de jumătate din produsele petroliere consummate sunt importate, în principal din Rusia.
Consecinţele se resimt şi în sectorul aviaţiei. Pe 12 iunie, compania aeriană naţională Uzbekistan Airways a fost nevoită să reducă unele zboruri către Rusia din cauza unei penurii de kerosen.
Kazahstanul rămâne de asemenea dependent de livrările ruseşti. Ţara a achiziţionat efectiv doar 186.000 de tone de kerosen din Rusia din cele 30.000 de tone preconizate. Oficialii din energie ai ţării au anunţat că „lucrează la importuri“ din alte ţări.
Deţinând a 12a cea mai mare rezervă de petrol din lume, cea mai mare ţară din Asia Centrală ar trebui să-şi acopere majoritatea nevoilor cu cele trei rafinării ale sale. Cu toate acestea, sectorul său energetic rămâne interconectat cu cel al Rusiei.
Deşi Astana nu raportează penurii, vigilenţa rămâne maximă la graniţe: autorităţile se tem că diferenţa de preţ cu Rusia ar putea alimenta o creştere a contrabandei cu carburanţi. Şoferii ruşi trec deja graniţa pentru a alimenta în Kazahstan, unde benzina rămâne mai ieftină şi mai uşor de găsit.
