În atenţia lui Liviu Dragnea şi a guvernului PSD: Fondul suveran de 200 de miliarde de dolari al Turciei, un simbol al supremaţiei financiare a acestei ţări, este paralizat de conflicte interne pentru putere

La scurt timp după tentativa eşuată de lovitură de stat de anul trecut, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi aliaţi săi au creat un fond suveran pentru a proteja active - de la cash la proprietăţi şi acţiuni - acum în valoare de aproximativ 200 mld. dolari, scrie Bloomberg.

De atunci, ofici­alii au lăudat crea­rea unei surse de capital atât de mari în afara bugetului drept o soluţie per­fectă, stârnind in­te­resul investi­torilor cu angajamente de a utiliza fondul pentru orice, de la susţi­ne­rea lirei şi impulsionarea pieţei acţiu­nilor la recapitalizarea băncilor şi reducerea costurilor de finanţare.

Şi totuşi, principala realizare de până acum a fondului a fost să stârnească o luptă pentru putere între două tabere rivale, una existentă în jurul lui Erdogan şi cealaltă în jurul unui premier din ce în ce mai activ, Binali Yildirim, instalat anul trecut pentru a superviza tranziţia către o preşedinţie cu atribuţii extinse masiv.

Conflictul dintre cele două tabere cu privire la modul cum ar trebui folosite activele a dus la blocaj, au declarat surse din apropierea fondului. Diviziunile sunt atât de profunde, încât tabăra lui Yildirim, co­fondator îm­pre­ună cu Erdo­gan al partidului de gu­ver­nă­mânt AKP, îşi exercită autori­tatea şi încearcă să-l în­lo­cuiască pe şeful fondului, Mehmet Bostan, care este susţinut de preşedinte şi familia sa.

Apariţia unui al doilea pilon al puterii AKP arată că guvernarea lui Erdogan nu este pe cât de absolută ar părea, potrivit lui Etyen Mahcupyan, fost consilier al predecesorului lui Yildirim, Ahmet Davutoglu, care nu s-a putut pune de acord cu preşedintele privind rolul premierului şi a demisionat după 21 de luni.

„Yildirim este foarte puternic, astfel încât s-ar putea gândi la perioada de după Erdogan“.

Unele surse familiare cu situaţia spun că se tem că fondul va fi folositîn scopuri politice sau pentru a îmbogăţi anumite companii.

Votul pentru preşedinte şi parlament trebuie organizat până în 2019, după care poziţia de premier va fi dispărea, majoritatea atribuţiilor acestuia urmând să fie transferate preşedintelui. Erdogan, a cărui popularitate se învârte în jurul a 50%, ar putea organiza alegeri anticipate, deşi acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum.

Cât priveşte fondul, Yildirim (foto jos) nu a dezvăluit planul de dezvoltare depus de Bostan cu cinci luni în urmă. CEO-ul de 46 de ani, fost bancher, vrea să se concentreze pe administrarea riscurilor deţinerilor existente, căutând în acelaşit imp parteneriate cu fonduri suverane şi investitori străini.

Deşi unii membri ai boardului au cerut ca fondul să înceapă intervenţiile pe pieţele de acţiuni şi monetară, Yildirim continuă să urmărească ce ştie mai bine: proiecte majore în infrastructură.

„Fondul pare îndreptat către valorificarea activelor de stat mai degrabă decât soluţionarea problemelor structurale ale Turciei“, spune Abdullatif Sener, fost ministru de finanţe.

Surse familiare cu activitatea boardului spun că membrii aceştia se pun foarte rar de acord cu privire la ceva în timpul întâlnirilor.

Himmett Karadag, preşedinte al bursei şi membru al boardului, a apărut la întâlniri purtând arme de foc şi o vestă antiglonţ. Yigit Bulut, consilier prezidenţial şi fost jurnalist, este un propagandist neobosit pretinzând la un moment dat că opoziţia a încercat să-l ucidă pe Erdogan cu ajutorul telechineziei.

Poziţia lui Yildirim a devenit mai clară în urmă cu două săptămâni, când a condus o delegaţie turcă la un forum de business din Singapore. Premierul s-a folosit de această oportunitate pentru a le arăta posibililor parteneri asiatici că Erdogan nu este singurul turc cu putere acasă.

„Se spune că Turcia se îndreaptă către dictatură. Este o minciună sfruntată“, a declarat Yildirim în timpul forumului.