Business Internaţional

Atenţie! Americanii se duc după banii ruşilor în Cipru, paradisul fiscal adus în pragul ruinei de criză. Problema este că a doua mare destinaţie a banilor ruseşti este Austria, unul dintre cei mai mari investitori din economia României

Atenţie! Americanii se duc după banii ruşilor în...

Autor: Bogdan Cojocaru

05.10.2018, 00:07 8759

Autorităţile de la Washington iau cu asalt operaţiunile de spălare de bani dintr-o mică insulă mediteraneeană în încercarea de a limita puterea Rusiei în Europa, scrie The Wall Street Journal. Este vorba de Cipru, un fost paradis fiscal adus în pragul falimentului de criza datoriilor suverane şi în care Uniunea Europeană a făcut experimente cu noile sale mecanisme de salvare a sistemului bancar, prin care deponenţii sunt puşi la plată. Experimentul, care a avut şi scopul descurajării spălării de bani de către bogaţii Rusiei, a eşuat parţial pentru că a făcut ca oligarhii ruşi să devină unii dintre cei mai mari acţionari la băncile cipriote.

Cipru este cea mai mare destinaţie a investiţiilor străine directe ruseşti şi, înainte de criză, un loc cunoscut ca adăpost ideal pentru banii oligarhilor şi companiilor ruseşti. Problema este că a doua destinaţie ca mărime pentru ISD-urile Rusiei este Austria, ţară care ocupă locul trei în ceea ce priveşte sursa ISD-urilor din România - cu un stoc de 9,6 miliarde euro în 2017 (primele locuri sunt ocupate de Olanda, cu 19,7 miliarde euro, şi Germania, cu 9,7 miliarde euro).

O altă problemă este că Rusia e investitor major şi în statele din Balcani şi din Europa de Est. Spre exemplu, Rusia a devenit cel mai mare investitor în Ucraina, stat cu care este în conflict. În Republica Moldova, în 2017 Rusia a ieşit din top 5 al principalilor investitori străini. Însă Cipru este pe locul 4, potrivit Radio Chişinău. Sumele sunt mici, însă rolul Rusiei este mare.

Nicio manevră de spălare de bani în Cipru nu se poate face fără bănci. Într-o vineri de sărbătoare, începe povestea WSJ, managerii de top ai celei mai mari banci cipriote erau la biserică atunci când telefoanele au început să sune. Tocmai se aflase că cel mai mare acţioar, oligarhul rus Viktor Vekselberg, apare pe lista ruşilor sancţionaţi de Trezoreria SUA.

Încă îmbrăcaţi în hainele de biserică, managerii de la Bank of Cyprus s-au întâlnit rapid pentru a întocmi o scrisoare prin care să-l informeze pe investitorul miliardar că trebuie să-şi retragă banii din bancă. Cipru devenea ţinta principală a ofensivei americane contra banilor despre care oficiali din SUA spun că sunt spălaţi prin Europa de aliaţii preşedintelui rus Vladimir Putin.

Pentru Cipru, noua listă americană cu sancţiuni era începutul unei campanii pentru schimbarea unui model de afaceri vechi de decenii înrădăcinat adânc în cultura economică şi politică a insulei. Atât de mulţi bani intră în UE prin Cipru, încât mica insulă cu un milion de locuitori apare în statisticile internaţionale ca fiind de departe cel mai mare destinatar al investiţiilor străine directe ruseşti, în sumă netă. Lupta pentru schimbarea modelului reprezintă un test pentru puterea americană în acel punct extrem al sistemului financiar european, unde averile ruseşti se ciocnesc cu reglementările americane într-un domeniu în care Banca Centrală Europeană are o autoritate limitată - spălarea de bani.

„SUA şi Rusia sunt într-un fel de război economic, iar tu lupţi în acele războaie în care cele două părţi se ciocnesc. Cele două părţi se întâlnesc în Cipru“, explică pentru WSJ John Hourican, CEO-ul Bank of Cyprus. Schimbările rapide care zguduie Ciprul oferă o imagine clară despre cum oficiali americani de top îi presează pe oligarhii ruşi pentru a-i slăbi puterea lui Putin.

Un cerc de ţări de la periferia zonei euro, în care sunt incluse Malta şi Letonia, sunt sunt presiuni enorme să renunţe la clienţii ruşi profitabili.

Însă presiunile nu sunt nicăieri mai mari ca în Cipru. În mai, la puţin timp după extinderea sancţiunilor americane contra Rusiei, un oficial al Trezoreriei SUA s-a întâlnit cu reprezentanţi de vârf ai autorităţilor cipriote, cărora le-a arătăt o listă cu următorii oligarhi care vor fi sancţionaţi. Oficialul american a menţionat o bancă letonă închisă recent în urma acuzaţiilor americane de spălare de bani pentru oligarhi ruşi.

„Aţi văzut ce s-a întâmplat în Letonia?“, a spus Marshall Billingslea, US Assistant Secretary în domeniul finanţării terorismului. „N-aţi vrea nimic în genul acesta aici în Cipru.“

„N-aveţi curajul“, a ripostat un oficial cipriot.

Oamenii de rând şi politicienii din Cipru dezaprobă acţiunile americane. Moscova, la fel ca în multe state din Balcani, este văzută pozitiv, ca o mare putere dornică să apere ţara, în cazul Ciprului de Turcia, care ocupă nordul insulei din 1974.

„Cipru a fost aleasă ca ţintă pentru că este mai mică“, spune Marios Skandalis, director la Bank of Cyprus, în timp ce avioane de vânătoare turceşti trec pe deasupra biroului său. „De ce nu se iau şi de Londra sau de Germania?“

De decenii Cipru a fost una dintre porţile de intrare ale avuţiilor, mai mult sau mai puţin legale, ale bogaţilor ruşi, de la comercianţi de arme la firme de jocuri de noroc şi site-uri pornografice. Figuri puternice ale sferei post-sovietice ñ printre ei figurează şi liderul sârb Slobodan Milosevic ñ au adus cu ele valize pline cu bani la începutul anilor 1990, îmbogăţindu-i pe bancheri. După ele a venit un val de turişti ruşi. Pentru ei ciprioţii scriu în alfabetul chirilic şi s-au construit hoteluri şi apartamente.

În 2010, depozitele totale din băncile cipriote au ajus de cinci ori mai mari decât PIB-ul anual al ţării. O singură ţară, Luxemburg, aveau, ca proporţie, mai mulţi bani în bănci.

Apoi a venit criza din sistemul bancar european, făcând din Cipru una din principalele victime. Guvernul a cerut un bailout de la UE şi FMI. Aceşti creditori i-au forţat pe deţinătorii de depozite mari constituite la băncile cipriote ñ printre ei şi mulţi ruşi bogaţi ñ să accepte pierderea unor mari părţi din cash prin transformarea acestora în acţiuni la bănci fără valoare ñ aşa numitul „bail-in“.

În schimbul planului de salvare, Cipru a acceptat să-şi reducă dependenţa de bankingul offshore, în special de cel destinat ruşilor. Planul n-a funcţionat aşa, în parte pentru că băncile au ieşit din criză cu acţionariat puternic rusesc.

„Bail-in-ul a fost o prostie. Ca să scape de banii ruşilor, au dat băncile pe mâna ruşilor“, a explicat un bancher. Printre acţionari era un fost agent KGB devenit executiv în industria minieră, Vladimir Strzhalkovsky, catapultat în boardul Bank of Cyprus. În aceeaşi perioadă, investitorul american Wilbur Ross, acum secretar american al comerţului, a orchestrat achiziţia a 15% din acţiunile băncii şi a devenit vicepreşedinte.

Bank of Cyprus a fost prezentă şi în România, iar după criză activele sale româneşti au fost preluate, printre alţii, de Banca Transilvania şi Marfin. Duetul Strzhalkovsky-Ross nu a rezistat prea mult. În 2015, americanul a descoperit că rusul încerca să cumpere un hotel listat ca garanţie pentru unul din creditele neperformante ale băncii. De asemenea, Strzhalkovsky cerea ca banca să-şi facă publicitate printr-una din agenţiile sale de publicitate din Rusia.

Russ s-a plâns la autorităţile de reglementare din Frankfurt şi a reuşit să obţină eliminarea rusului din board. Ross a plecat şi el în 2017, când a devenit secretar al comerţului. De atunci, au crescut presiunile americane, spun bancherii.

Ca răspuns, banca centrală cipriotă închide sute de companii paravan şi cere ca băncile să facă interviuri personale cu deponenţii lor. Autorităţile cipriote cer clienţilor ruşi să se ducă acasă şi să ceară certificate prin care se atestă că şi-au plătit taxele. Intermediarii, cum sunt avocaţii, sunt eliminaţi din proces deoarece bancherii insistă pe înscrierea adevăraţilor proprietari ai companiilor cu care lucrează. Zeci de mii de clienţi au primit scrisori prin care sunt înştiinţaţi că li s-au închis conturile doarece nu îndeplinesc noile condiţii. Printre clienţi se numără un think tank finanţat de Partidul Social Democrat din Germania şi Paul Manafort, fostul preşedinte de campanie al preşedintelui american Donald Trump. Manafort a refuzat să răspundă la întrebările despre sursa banilor săi din Cipru, nu puţini.

Depozitele din băncile cipriote s-au micşorat, însă sunt încă de trei ori mai mari decât economia. Unii oligarhi ruşi încă fac afaceri în Cipru, sub supraveghere atentă, după cum asigură Bank of Cyprus. Litoralul din Limassol, denumit local „Limassolgrad“, este împânzit cu clădiri de lux deţinute de elita bogată a business-ului rus, care poate obţine paşapoarte cipriote - şi se poate plimba astfel liber prin UE ñ dacă cumpără proprietăţi de 2,3 milioane de dolari.

„Rusia a construit această economie. Nu ne putem întoarce la cultivarea castraveţilor“, spune supărat un bancher cipriot. El se plânge că este obligat să renunţe la cei mai buni clienţi.

Ciprul este un caz special pentru Europa şi pentru americani pentru că face parte din UE şi zona euro. Însă Rusia este, spre exemplu, cel mai mare investitor şi în Ucraina. Şi-a câştigat această poziţie în prima jumătate a acestui an. Cipru este al doilea investitor ca mărime pentru Ucraina. Rusia este, de asemenea, principalul investitor în Muntenegru. Cu o populaţie de 650.000 de persoane, Muntenegru este vizitat anual de circa 200.000 de ruşi, în timp ce 80.000 de ruşi deţin locuinţe acolo. Rusia este cel mai mare investitor în Republica Srpska, parte a Bosniei şi Herţegovinei, ţară în care investiţiile ruseşti ocupă locul cinci.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO