Inflaţia din Germania, cea mai mare economie europeană, a încetinit peste aşteptări în decembrie, ajungând să fie alcătuită dintr-o singură cifră pentru prima dată din vară şi oferind o doză de susţinere pentru Banca Centrală Europeană în eforturile acesteia de a aduce sub control scumpirile. Şi în Franţa inflaţia a încetinit în mod neaşteptat în decembrie, sporind semnele de temperare a presiunilor inflaţioniste la nivelul zonei euro. În Spania, preţurile de consum au avansat în cel mai lent ritm anual din 2022 în decembrie.
În Germania, inflaţia preţurilor de consum a scăzut la 9,6% în decembrie, cu mult sub nivelul de 11,3% înregistrat în luna anterioară, după ce Berlinul a implementat măsuri pentru protejarea consumatorilor de preţurile ridicate la gaze, scrie Financial Times.
Cea mai mare economie a zonei euro este ultima ţară care înregistrează un declin peste aşteptări al presiunilor inflaţioniste. Cifra anunţată pe decembrie, în scădere de la un vârf pe şapte decenii de 11,6% în octombrie, urmează unei scăderi puternice în Spania, şi ar putea diminua presiunea asupra BCE, care se va reuni pe 2 februarie pentru a stabili ratele dobânzii.
Împreună, cifrele germane şi spaniole sugerează că inflaţia din zona euro ar putea coborî sub nivelul de 9,7% anticipat de economişti.
„Inflaţia din Germania pare să-şi fi atins vârful şi, dacă nu va mai exista o scumpire dramatică a preţurilor energiei, ratele alcătuite din două cifre ar trebui să rămână de domeniul trecutului multă vreme“, arată Carsten Brzeski, economist la ING Bank.
Totuşi, alţii avertizează că natura încetinirii, determinată în mare parte de măsurile luate de guvern, înseamnă că probabilitatea ca BCE să majoreze dobânzile cu 50 de puncte bază în februarie rămâne.
Inflaţia preţurilor energiei a încetinit la 24,4% în decembrie de la 38,7% în noiembrie, însă între timp, inflaţia serviciilor a accelerat la 3,9% de la 3,6%. Claus Vistesen, economist la Pantheon Macroeconomics, arată că cifra privind inflaţia serviciilor este „neplăcută“ şi ar urma să-i încurajeze pe strategii BCE să continue pe calea majorărilor agresive de dobânzi.
Franziska Palmas, economist la Capital Economics, se aşteaptă ca inflaţia germană să crească în ianuarie, când se retrag subvenţiile pentru gaze şi încălzire.
Iar în opinia lui Oliver Rakau, economist la Oxford Economics, soliditatea pieţei muncii din Germania ar putea susţine de asemenea poziţia BCE potrivit căreia recesiunea din zona euro va fi superficială şi că presiunile inflaţioniste rămân prea puternice pentru ca banca să se oprească din înăsprirea politicii monetare acum.
Şi în Franţa, încetinirea inflaţiei ar putea fi de scurtă durată în condiţiile în care guvernul ţării ajustează plafoanele pentru preţurile energiei în ianuarie şi februarie pentru a permite o scumpire cu 15% a facturilor gospodăriilor, notează Bloomberg. Iar chiar dacă inflaţia preţurilor energiei s-a temperat în decembrie, preţurile bunurilor fabricate au crescut mai mult decât în noiembrie.
În SUA, banca centrală americană este îngrijorată că inflaţia ridicată va persista în noul an. La încheierea şedinţei din 13-14 decembrie, strategii Fed au publicat noi proiecţii indicând că se aşteaptă ca inflaţia să încheie 2023 la un nivel mai ridicat decât se anticipase anterior. Astfel, dobânzile ar trebui să urce la peste 5% în 2023.
Preşedintele Fed Jerome Powell a legat pesimismul băncii centrale privind inflaţia de soliditatea pieţei muncii.
Investitorii se aşteaptă acum ca Fed-ul să revină la majorări mai normale de dobânzi de un sfert de punct la şedinţa din 31 ianuarie-1 februarie.
În China, inflaţia nu reprezintă o problemă, preţurile de consum menţinându-se moderate din cauza cererii slabe. Şi totuşi, ţara ar putea asista la o revigorare a activităţii de consum în următoarele luni pe măsură ce oamenii se obişnuiesc să trăiască cu coronavirusul, potrivit CNBC.
