Comisia Europeană (CE) a prezentat planuri pentru reducerea dependenţei statelor europene de energia şi mai ales de gazele naturale ruseşti şi a recunoscut că aplicarea acestora va costa, va face energia mai scumpă, ceea ce ar eroda competitivitatea industriilor. În acest context s-ar putea pune problema reducerii preţului gazelor cumpărate de la Rusia, iar câteva ţări pot deţine răspunsul.
Lituania, un stat dependent în totalitate de importurile de gaze ruseşti, a negociat un preţ mai mic cu Gazprom mizând pe folosirea unui terminal plutitor de gaze naturale lichefiate (GNL). Cu ajutorul instanţelor de arbitraj grupurile E.ON şi RWE din Germania şi o companie poloneză au forţat Gazprom să-şi schimbe formulele de calcul pentru preţurile gazelor obţinând astfel tarife mai mici. Bulgaria însă, de asemenea, puternic dependentă de energia rusească, a primit un discount la gazele cumpărate de la Rusia acceptând colaborarea cu Rusia la construirea gazoductului South Stream.
Comisarul european al energiei Günther Oettinger a declarat, în prezentarea planurilor CE, că Uniunea Europeană vrea parteneriate puternice şi stabile cu furnizorii importanţi de gaze precum Rusia, scrie EurActiv. El a avertizat însă că Europa trebuie să evite să “cadă victimă şantajului politic şi comercial”. O soluţie pentru reducerea dependenţei de gaze ruseşti este majorarea importurilor de la alţi parteneri tradiţionali ai UE, Norvegia şi state nord-africane.
Anterior, mai multe state din Europa Centrală şi de Est au propus importarea de gaze naturale lichefiate din SUA. Unii analişti spun că Europa poate importa GNL şi din Orientul Mijlociu.
Planul Lituaniei de a ancora un terminal GNL pe coasta baltică până la sfârşitul acestui an a jucat un rol important în strategia de negociere a Lituaniei pentru reducerea preţului gazelor naturale livrate de Gazprom. Statul baltic plăteşte un preţ cu 15% mai mare pentru gazele importate comparativ cu preţul mediu din UE. Preocupările legate de preţul şi securitatea energetică au îndemnat statul baltic să ” închirieze” o navă construită în Norvegia, numită „Independenţă”, care va permite prelucrarea importurilor de GNL din alte surse decât Rusia şi livrarea acestora către consumatorilor lituaneni la preţuri mai mici, scrie The Wall Street Journal.
Jaroslav Neverovic, ministrul lituanian al energiei, a spus că noul proiect a avut un rol important în recentele negocieri cu Gazprom care au avut ca rezultat un nou acord prin care compania rusească se asigură să livreze gaze, din luna iulie a acestui an, cu un preţ mai mic cu cel puţin 20% faţă de cel iniţial.
“Fără îndoială, faptul că Lituania va avea un terminal operaţional de GNL în mai puţin de 200 de zile a jucat un rol important în negocierile cu Gazprom”, a adăugat Neverovic.
Terminal plutitor are o capacitate de producţie anuală cuprinsă între patru şi cinci miliarde de metri cubi de gaze, mai mult decât necesarul de consum al Lituaniei de trei miliarde de metri cubi pe an. Aproape întreaga cerere de gaze a celor trei state baltice (Estonia, Lituania, Letonia) poate fi acoperită de „Independenţă”.
Dependenţa statelor europene faţă de importurile de gaz din Rusia variează de la 100% în Finlanda, la 37% în Germania şi la 16% în Franţa, în condiţiile în care unele ţări au început deja diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, scrie Bloomberg. România are o situaţie mai bună comparativ cu a altor state din regiune, cu o dependenţă de gazele din import de 21%, în 2012.
Polonia are un nivel al dependenţei de 59% faţă de importurile de gaze şi intenţionează să finalizeze până în mai 2015 un terminal GNL.
Săptămâna aceasta CE a criticat poziţia Bulgariei în proiectul South Stream pe motivul că acordul bilateral ruso-bulgar favorizează companiile din Rusia şi Bulgaria, ceea ce reprezintă politica anticoncurenţială a UE. În Bulgaria, cea mai săracă ţara membră a UE, opinia publică şi clasa politică sunt divizate între Rusia, aliatul tradiţional care îi furnizează gaze naturale, şi UE, de unde vin cea mai mare parte a investiţiilor această ţară. Pe teritoriul bulgar ar urmează să treacă conducta de gaze naturale South Stream prin care Rusia vrea să livreze gaze către Italia şi Austria. Potrivit presei ruse, demararea acestui proiect este prevăzută pentru 2015 iar primele livrări sunt aşteptate în 2017. Conducta va avea o capacitate estimată la 31 miliarde de metri cubi.
Costurile pentru a împrumuta un terminal GNL au scăzut semnificativ, iar „clienţii” pot cere o navă-rafinărie de fiecare dată când au nevoie. Pe termen lung facilităţile de lichefiere a gazului care folosesc motoare electrice îşi vor reduce costurile de export şi vor avea astfel ca efect un flux mai mare de GNL pe pieţele europene. Europa îşi foloseşte 31% din gazul importat pentru a produce energie electrică.
