Business Internaţional

Au devenit nemţii mai leneşi la muncă sau nu? Calculele spun că da, dar matematica creează iluzii statistice. În 2022, americanii de rând au muncit 1.800 de ore pe an, în timp ce nemţii au muncit doar 1.340 ore. Românii muncesc aproape la fel de mult ca americanii dar cu o productivitate mai mică.

Au devenit nemţii mai leneşi la muncă sau nu?...

Autor: Catalina Apostoiu

19.05.2024, 21:27 1271

Nemţii sunt renumiţi pentru sâr­guinţa, simţul datoriei, seriozi­tatea şi productivitatea de care dau dovadă. Ulti­mele date sugerează însă că nemţii muncesc mai puţin. Care este realitatea?

O analiză rapidă a cifrelor actuale ale OCDE privind munca poate fi surprinzătoare. În 2022, americanii de rând au muncit 1.800 de ore pe an, în timp ce nemţii au muncit doar 1.340 ore. Românii muncesc aproape la fel de mult ca americanii, cu o productivitate mai mică.

Totuşi, Enzo Weber, cercetător al pieţei muncii în cadrul Institutului pen­tru Cercetare în Domeniul Ocu­pării Forţei de muncă (IAB) din Nürnberg, Germania, respinge suges­tiile potrivit cărora nemţii cândva muncitori înrăiţi vor acum doar să se bucure de viaţă, scrie Deutsche Welle. „Germania are o rată foarte ridicată a participării fe­meilor la forţa de muncă în raport cu majoritatea altor ţări“, arată Weber, remarcând că principala diferenţă faţă de alte ţări este că aproximativ fiecare a doua femeie munceşte part-time, ceea ce coboară matematic media orelor muncite anual.

Weber subliniază de asemenea că cifrele OCDE „nu înseamnă că se munceşte mai puţin în Germania, ci dimpotrivă. „Se munceşte mai mult pentru că alternativa ar fi ca aceste femei să nu fie incluse deloc în statistici“, arată acesta, adăugând că însăşi organizaţia a avertizat că datele au o utilitate limitată pentru comparaţii internaţionale.

Potrivit lui Weber, vremurile în care bărbaţii munceau full-time, iar femeile stăteau acasă sunt de mult apuse în Germania.

În prezent, 77% dintre femeile din Germania sunt angajate, marcând o creştere semnificativă a participării femeilor la forţa de muncă în ultimii 30 de ani, deşi multe dintre acestea muncesc part-time.

Iar dintre femeile care muncesc full-time, aproape jumătat ear dori să-şi reducă programul de lucru cu aproximativ şase ore pe săptămână. Dintre bărbaţii care muncesc full-time, aproximativ 60% ar dori să muncească cu aproximativ 5,5 ore mai puţin.

Dorinţa de a munci mai puţin, atât în rândul bărbaţilor, cât şi femeilor din Germania există de decenii, dar pare să fie atins noi recorduri în rândul aşa-numitei Generaţii Z. Aceasta şi-a câştigat dubioasa reputeţie de a vrea salarii mari şi cât mai mult timp liber posibil. Weber spune însă că acesta este un stereotip.

Însă dorinţa Gen Z de programe de lucru mai scurte şi mai flexible s-a transformat într-o cerinţă mainstream a sindicatelor germane. Dar cum se poate împăca munca mai puţină cu nevoia în creştere de muncitori calificaţi şi cu dorinţa de evitare a unei reduceri a prosperităţii?

O soluţie ar fi creşterea productivităţii. Weber pledează pentru creşterea calităţii muncii prin pregătire, investiţii în digitaizare şi restructurarea ecologică a economiei, dar şi pentru o politică de calificare proactivă.

În acest moment, însă, creşterea productivităţii germane este modestă în cel mai bun caz. În acelaşi timp, productivitatea muncii este în creştere în alte părţi ale lumii. Şi totuşi, Weber pledează pentru o flexibilitate sporită pe piaţa muncii din Germania, spunând că angajaţii ar trebui să fie liberi să aleagă cât de mult vor să muncească în diferite etape ale vieţii lor.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24