♦ Primul scut antiinflaţie polonez, bazat pe reduceri de taxe, a fost introdus la începutul iernii, iar banca centrală şi guvernul sperau că scumpirile se vor domoli în două-trei luni.
Victoria zdrobitoare a partidului premierului Viktor Orban în alegerile generale din Ungaria pune ţara pe traiectorie directă de coliziune cu Comisia Europeană şi alte instituţii ale UE, ceea ce creşte riscul tăierii fondurilor europene alocate Budapestei. Forintul a reacţionat la acest pericol prin depreciere, amintind cât de vulnerabilă este moneda ungurească. Forintul slab înseamnă impuls şi mai mare pentru o inflaţie care bate deja record după record. Un pericol în plus pentru Ungaria este şi izolarea la care o condamnă Orban prin politicile sale pro-ruse şi contra valorilor europene în vremuri şi aşa teribil de dificile. Tot ce poate face banca centrală maghiară pentru a proteja puterea de cumpărare a populaţiei şi economia de creşterile de preţuri este să urce tot mai mult dobânzile. Până când, nimeni nu poate şti. Inflaţia pare scăpată de sub control. Iar economia încetineşte. Dar la fel se întâmplă şi în alte părţi are Europei de Est.
Primul scut antiinflaţie polonez, bazat pe reduceri de taxe, a fost introdus la începutul iernii, iar banca centrală şi guvernul sperau că scumpirile se vor domoli în două-trei luni. Dar când inflaţia record ar fi trebuit să fi fost deja îmblânzită, Polonia a introdus un al doilea scut antiinflaţie, bazat pe reduceri extinse de taxe şi impozite şi care, din cauza şocurilor provocate de războiul din Ucraina, va fi prelungit dincolo de luna iulie, perioada de expirare iniţială.
Până când, nimeni nu ştie deoarece, după cum se prefigurează, inflaţia ajunsă la aproape 11% în martie va rămâne la niveluri de două cifre tot anul acesta şi următorul. Iar analiştii cred că abia în trei ani inflaţia va putea fi adusă în apropierea ţintei de 2,5%. Poate că încetinirea economică care se face deja simţită va mai tăia din energia preţurilor. Războiul din Ucraina, care ciuruieşte lanţurile de aprovizionare internaţionale din industria grea, cea chimică şi cea alimentară, este o mare sursă de incertitudini. Prin urmare, şi banca centrală poloneză nu are altă cale de urmat decât să ducă cât mai sus dobânzile.
Pe acest lucru au pariat toţi investitorii şi analiştii intervievaţi de Bloomberg că instituţia va face, pentru a şaptea oară la rând, în şedinţa de politică monetară de ieri. Cei mai mulţi vedeau dobânda de referinţă urcată la 4%. Guvernul polonez a tăiat taxele la aproape orice, de la carburanţi la alimente (la cele de bază TVA este 0) şi a majorat cheltuielile sociale pentru a tempera impactul inflaţiei asupra veniturilor consumatorilor. Dar acest lucru ar putea tempera şi efectele măsurilor luate de banca centrală deoarece injectarea de cash în economie poate crea inflaţie, spune Cezary Chrapek, economist la Citigroup.
Dar la fel este cazul şi în Ungaria, unde Orban a promis după alegeri pensii mai mari dacă inflaţia accelerează. Iar creşterile de preţuri, după toate estimările, vor accelera. Şi în Polonia, şi în Ungaria prognozele de creştere ecomomică sunt tăiate. Chrapek prevede pentru economia poloneză un avans zero în următoarele trimestre. Semnele rele sunt tot mai clare. În martie, producţia industrială a scăzut pentru prima dată în ultimele 14 luni. Şi vânzările sectorului au dat înapoi după 15 luni de creştere. Comenzile pentru export au înregistrat cel mai mare plonjon din ultimii doi ani, potrivit unui indicator al IHS Markit. Peste toate acestea se suprapune creşterea costurilor şi a perioadelor de aşteptare.
În Ungaria, după victoria colosală din alegerile de duminică, pe Orban îl aşteaptă ceea ce se conturează a fi cel mai dificil mandat al său, iar el conduce guvernul de peste 10 ani, notează Reuters. Pe lângă problemele specifice regiunii, iliberalismul Budapestei riscă să atragă asupra Ungariei mânia UE, care se va manifesta probabil prin tăierea fondurilor europene în contextul încetinirii economice şi al izolării ţării din cauza poziţiei acesteia în conflictul din Ucraina. Când toată Europa ajută guvernul de la Kiev să lupte cu Rusia, Budapesta îi cere acestuia să „n-o mai insulte“.
Aceasta în timp ce penuriile şi sincopele provocate de război ameninţă politicile electorale ale lui Orban bazate pe energie ieftină. Spre deosebire de Polonia, Orban nu a redus taxele pentru a lupta cu inflaţia, ci a plafonat preţurile „ pe cele la carburanţi cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Dar presiunile inflaţioniste cresc încontinuu, ceea ce înseamnă că după ce plafonările expiră, în mai-iunie, preţurile vor exploda. Inflaţia va depăşi 10%. Dacă la acest lucru se adaugă stagnarea economică preconizată, rezultatul este o mult temută stagflaţie. La şedinţa de politică monetară din martie, banca centrală a reacţionat în faţa acestor forţe cu o majorare de dobândă uriaşă pentru UE, de 100 de puncte de bază, la 4,4%. Analiştii spun că dobânzile vor continua să urce, probabil cu 75-100 de puncte de bază în aprilie. Capital Economics estimează că anul acesta dobânda de bază va ajunge la 8%. Şi banca centrală a Cehiei este hotărâtă să se ducă cât mai sus cu dobânzile „ cea de bază fiind acum la 5% -, în pofida pericolului ca în economie să se instaleze stagflaţia. Dar toate aceste cifre par a veni din Paradis dacă sunt comparate cu ce este în Turcia. Acolo, inflaţia a ajuns în martie la 61%.
