După trei bănci regionale picate, şefii celor mai mari grupuri financiare din SUA o salvează pe a patra, într-o demonstraţie de solidaritate, de forţă şi poate din disperare. Au acţionat prea târziu? Vor fi nevoiţi să repete gestul? Vor putea repeta gestul dacă mai mai fi nevoie?
First Republic Bank, cu sediul în California, ca şi defuncta Silicon Valley Bank, a primit un pachet de ajutor de 30 de miliarde de dolari de la 11 dintre cele mai mari bănci americane. Banii reprezintă depozite negarantate constituite de aceste instituţii financiare la banca cu probleme. Schema a fost proiectată de Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din SUA, în colaborare cu Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale, şi cu Janet Yellen, secretarul Trezoreriei. Cele mai mari contribuţii, de câte 5 miliarde de dolari, vin de la JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup şi Wells Fargo.
De acest plan de ajutor a fost nevoie deoarece First Republic Bank risca să aibă rapid soarta SVB cu toate că primise acces la lichidităţi de 70 de miliarde de dolari de la Fed şi JPMorgan. SVB a pierdut în doar o zi depozite de 42 de miliarde de dolari şi a fost preluată de guvern a doua zi. După aceea, panica a lovit şi a doborât şi Signature Bank. First Republic Bank era dată de mulţi ca următoarea victimă. Lichidarea măruntei Silvergate, decisă mai devreme, era deja o poveste uitată. Infuzia de depozite adusă de băncile mari la First Republic Bank nu a venit din generozitate. Multe din depozitele retrase de la SVB şi de la First Republic au ajuns la băncile mari.
La SVB guvernul a garantat toate depozitele, dar fondurile sale nu sunt nelimitate. Dacă şi alte bănci cad şi schema de garantare a depozitelor rămâne fără bani, celalalte bănci vor fi puse să plătească.
„Este, practic, vorba de recircularea capitalului. O bună parte din depozite s-au dus la băncile mari în ultima săptămână“, spune pentru Yahoo! Finance o sursă familiarizată cu schema de salvare. Acest plan îl pune pe Dimon pentru a două oară în ultimii 15 ani în centrul unei crize bancare majore. În 2008 el a intervenit achiziţionând prin JPMorgan active ale băncilor uriaşe Bear Stearns şi Washington Mutual, doborâte de criza creditelor sub-prime. Banca sa a devenit astfel cea mai mare din SUA, loc pe care-l ocupă şi în prezent. În cazul Bear Stearns, intervenţia a fost întârziată de chiar conducerea acesteia, iar JPMorgan s-a ales cu ani de procese şi probleme juridice. De asemenea, Dimon şi alţi executivi bancari au încercat o mobilizare mai amplă şi pentru salvarea Lehman Brothers, dar fără succes. Fed a lăsat banca de investiţii să cadă.
Dar în acel an, în 2008, aproape 30 de bănci americane, cele mai multe regionale, s-au închis. Nicio coaliţie de uriaşi precum cea care a salvat First Republic nu le-ar fi putut ajuta pe toate. În 2009, numărul a fost de aproape trei ori mari mare. Este rezultatul panicii. Ce obţin băncile mari intervenind acum? Cu cât opresc mai repede furtuna bancară, cu atât pierd mai puţin din capitalizarea bursieră. Planul de salvare pentru First Republic nu i-a calmat pe investitori şi nici pe deponenţi, iar pe burse îşi fac de cap speculatori care pariază pe scăderea acţiunilor bancare.
California este o economie atât de mare încât în câţiva ani, dacă va continua să crească, va depăşi Germania ca mărime. Prin urmare, dacă furtuna bancară scapă de sub control şi aruncă economia californiană în recesiune, este posibil ca toată economia americană să sufere. Recesiunea nu este bună pentru bănci.
Prin urmare, sectorul bancar are nevoie de un impuls de încredere. Apoi, cel mai mare focar de criză bancară este California, unul dintre cele mai bogate state americane. First Republic este de acolo şi şi-a făcut un renume de bancă a persoanelor bogate, cărora le-a oferit condiţii generoase. Wall Street Journal scrie că fondatorul Facebook Mark Zuckerberg a obţinut un credit ipotecar de la First Republic. Spre deosebire de aceasta, SVB era banca start-up-urilor şi firmelor de tehnologie. La First Republic, ponderea depozitelor mai mari de 250.000 de dolari, neasigurate prin mecanismele guvernamentale de protecţie din SUA, este de 68% (120 miliarde dolari) din total, potrivit unei analize Reuters.
Pe locul doi în clasament la depozite mari, neasigurate, este Comerica Bank (62% din total), urmată de Western Alliance Bank (58%), Zions Bank (53%) şi Synovus Bank (51%). La SVB guvernul a garantat toate depozitele, dar fondurile sale nu sunt nelimitate. Dacă şi alte bănci cad şi schema de garantare a depozitelor rămâne fără bani, celalalte bănci vor fi puse să plătească. California este o economie atât de mare încât în câţiva ani, dacă va continua să crească, va depăşi Germania ca mărime. Prin urmare, dacă furtuna bancară scapă de sub control şi aruncă economia californiană în recesiune, este posibil ca toată economia americană să sufere. Recesiunea nu este bună pentru bănci.