Banca naţională a Poloniei a cumpărat în trimestrul doi mai mult aur decât oricare dintre marile bănci centrale ale lumii. Ţinta instituţiei este ca metalul preţios, din care guvernatorul Adam Glapinski a făcut un pilon al strategiei de management al rezervelor, să ajungă să reprezinte 20% din rezerve, faţă de 15% la finalul lunii iunie. Banca naţională a Poloniei îşi ţine o bună parte a aurului la Banca Angliei.
Glapinski a promis în 2021 că dacă va fi reales în funcţie va creşte cantitatea de metal galben deţinută de NBP cu 100 de tone. Angajamentul a fost îndeplinit fix în urmă cu un an. Cele mai recente achiziţii au fost făcute când preţul aurului a urcat la un nivel record, printre altele datorită cererii mari din partea băncilor centrale. Între timp, cotaţiile au continuat să urce, stabilind noi recorduri, pentru ca zilele trecute Banca Naţională Maghiară (MNB) să anunţe că a decis să-şi majoreze rezervele de aur de la 94,5 tone la 110 tone (faţă de 377,4 tone, cât avea banca centrală poloneză la sfârşitul trimestrului doi).
Banca are deja cele mai mari rezerve de metal raportate la numărul de locuitori ai ţării din Europa Centrală şi de Est. Banca centrală a Serbiei a demarat în trombă achiziţiile de aur în 2019 şi în 2024 şi-a adus rezervele la cel mai ridicat nivel din istoria sa. În trimestrul doi şi banca centrală a Cehiei a cumpărat aur în cantităţi semnificative. Cel mai recent raport săptămânal al băncii centrale turce arată că şi acesta şi-a crescut cantitatea de aur deţinută, dar modest, în condiţiile în care rezervele totale au atins un maxim istoric.
Dar achiziţiile efectuate de la începutul anului se apropie de 50 de tone. Banca centrală a Indiei a cumpărat în iunie mai mult aur ca niciodată în ultimii doi ani şi a făcut din ţara sa campioana din G20 la astfel de achiziţii. Banca Populară a Chinei este cuprinsă din noiembrie 2022 de febra aurului. În 2023, rezervele sale de aur au crescut cu nu mai puţin de 30%, o intensitate a achziţiilor colosală, spun nedumeriţi experţii occidentali. Pofta pentru metalul preţios i-a mai scăzut de atunci totuşi.
Dar de ce îşi cresc băncile centrale rezervele de aur, chiar dacă acest lucru le costă din ce în ce mai mult? Banca Naţională a Ungariei a anunţat suma rotundă de 110 tone şi a reamintit că ungurii sunt campioni europeni la rezerve de aur per capita, în condiţiile în care anul acesta împlineşte un secol de existenţă. Când guvernatorul polonez Glapinski şi-a anunţat planurile pentru rezervele de aur, el a explicat că „trebuie să ne pregătim pentru ce-i mai rău“. În 2021, lumea îşi revenea încet după pandemia de COVID-19 şi începea criza energiei din Europa şi inflaţia se pregătea să explodeze. Iar Glapinski, prieten şi aliat politic cu liderul PiS, partidul naţionalist şi conservator aflat atunci la guvernare, îşi pregătea terenul pentru un nou mandat de guvernator, pe care l-a câştigat cu greu. Guvernul s-a schimbat, Glapinski a rămas, însă este în relaţii conflictuale cu noii guvernanţi.
Ambele guverne privesc Rusia ca pe un inamic şi există investitori care se tem că invazia rusă din Ucraina s-ar putea extinde în Polonia, notează Euronews. În astfel de scenarii, aurul este o investiţie sigură. „De ce deţine aur banca centrală? Deoarece metalul îşi păstrează valoarea chiar dacă cineva blochează accesul la sistemul financiar mondial. Desigur, nu presupunem că aşa se va întâmpla. Dar, după cum se spune, norocul îi ajută pe cei care s-au pregătit. O bancă centrală trebuie să fie pregătită pentru cele mai adverse condiţii“, a explicat Glapinski. El a precizat că „aurul simbolizează puterea ţării“, idee regăsită şi în discursurile conducătorilor băncii centrale maghiare.
Iar aurul Poloniei era la Banca Angliei. În afară de aur, banca poloneză a dezvăluit că mai investeşte în acţiuni şi obligaţiuni corporate străine cu ajutorul ETF-urilor (exchange-traded funds). Aceasta înseamnă diversificare. Băncile centrale occidentale au încetat să-şi vândă aurul după 2008, într-o perioadă cu mari turbulenţe financiare. În 2018, băncile centrale ale Ungariei şi Poloniei au devenit primele din UE care cumpără metal preţios, având ca deschizători de drumuri băncile naţionale din Rusia şi China, ţări în prezent aliate pentru a reduce influenţa economică şi financiară a Occidentului şi în relaţii conflictuale cu Vestul. Aurul poate oferi protecţie în caz de sancţiuni occidentale.
Pentru MNB, au fost primele achiziţii de după 1986. În 2019, instituţia şi-a adus acasă toate rezervele de aur, ţinute până atunci la Banca Angliei. Moda repatrierii a început cu Bundesbank în 2017. Germanii îşi ţineau aurul la banca centrală a SUA, la New York Fed, şi la Paris. Polonezii şi-au repatriat o parte din aur (de la Banca Angliei) printr-o operaţiune spectaculoasă şi ultrasecretă care a implicat avioane, elicoptere, camioane cu tehnologie sofisticată şi poliţie secretă.
În acest fel au fost aduse de pe un aeroport necunoscut de lângă Londra la Varşovia 8.000 de lingouri de aur cu nouă zboruri nocturne desfăşurate pe parcursul mai multor luni. Printre alte naţiuni europene care s-au alăturat modei repatrierii figurează Austria, Olanda, Cehia, România şi Turcia. Robert Fico, premierul naţionalist al Slovaciei, a cerut parlamentului ţării sale să permită repatrierea din Marea Britanie pentru că nu poate avea încredere că rezervele vor putea fi recuperate de acolo în cazul în care se întâmplă ceva rău.
El a amintit acordul de la Munchen din 1938 prin care Marea Britanie, Franţa şi Italia au permis Germaniei lui Adolf Hitler să anexeze Cehoslovacia. Fico este considerat un politician populist şi polarizator. Banca Centrală a Franţei a publicat o analiză în care a încercat să explice de ce instituţii similare cumpără aur. Acolo se arată că metalul este văzut adesea ca o protecţie contra inflaţiei. De asemenea, sunt menţionate riscurile geopolitice (războiul pornit de Rusia contra Ucrainei şi în prezent conflictul în extindere din Orientul Mijlociu), dar şi creşterea popularităţii produselor financiare care au la bază aurul.
