Demisia vine după săptămâni de proteste aprinse de preţul mare al energiei, considerat de mulţi bulgari de nesuportat. Treptat, demonstranţii au început să ceară salarii mai mari, demisia guvernului şi renaţionalizarea companiilor de distribuţie a energiei.
Timp de trei zile, câteva zeci de mii de persoane au ieşit pe străzile a peste 20 de oraşe pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de politicile guvernanţilor. Punctul culminant al protestelor a fost atins marţi seară, când poliţia fost atacată în capitala Sofia cu pietre, vopsea şi petarde, iar mai multe vitrine şi maşini au fost distruse, potrivit agenţiei Bloomberg.
"Nu pot fi membru al unui guvern sub care poliţia bate oamenii", a declarat Borisov când a anunţat demisia guvernului. Premierul, în funcţie din 2009, a încercat la începutul săptămânii să calmeze protestatarii anunţând demiterea ministrului de finanţe Simeon Djankov, lăudat că a reuşit să menţină stabilitatea fiscală când alte state se chinuie să reducă datoriile şi deficite bugetare excesive, şi pedepsirea distribuitorilor de energie.
Bulgaria, spre deosebire de alte ţări din regiune precum România şi Ungaria, a reuşit să treacă prin criza economică şi financiară fără ajutor financiar extern. Însă economia îşi revine foarte lent după recesiunea acută din 2009, iar Bulgaria rămâne astfel cel mai sărac stat din Uniunea Europeană, notează Financial Times.
Odată cu anunţarea demisiei guvernului, Borisov a declarat că trei distribuitori de energie au fost amendaţi pentru nereguli pe care nu le-a identificat şi că se opune renaţionalizării acestora. El a promis că preţul energiei electrice va fi redus cu 8% începând cu 1 martie, dacă autoritatea de reglementare în domeniul energiei este de acord. De asemenea, Borisov a promis că unitatea bulgară a grupului ceh CEZ va rămâne fără licenţă, în condiţiile în care procurorii au găsit "nereguli sistematice" în activităţile acesteia. Ministrul energiei Delyan Dobrev a acuzat recent compania că a acordat 80% din comenzi fără a semna contracte sau fără a organiza licitaţii. De asemenea, pentru a stopa protestele din partea fermierilor, guvernul a transferat 840 milioane de leva (430 mil. euro) din rezervele bugetare pentru plata unor subvenţii pentru agricultori pe care UE le va rambursa. Ministerul de Finanţe împiedicase plăţile din cauza lipsei fondurilor după ce Bulgaria a plătit obligaţiuni de 835 milioane euro scadente pe 15 ianuarie.
La Praga, premierul ceh Petr Necas a declarat că revocarea licenţei CEZ în Bulgaria este o decizie "foarte îngrijorătoare" motivată politic. CEZ, controlat de stat, este cel mai mare grup de utilităţi din Europa Centrală şi de Est şi asigură energie pentru două milioane de bulgari. Decizia premierului i-a luat prin surprindere pe mai mulţi miniştri din cabinetul Borisov. "Aceasta este propria lui decizie. Am aflat despre demisie din presă", a declarat noul numit ministru al educaţiei Stefan Vodenicharov. Presa arată că Borisov, care a promis că nu va ceda în faţa protestelor, dar cunoscut pentru caracterul impulsiv, a luat hotărârea sub impulsul momentului, potrivit Novinite. În iulie sunt programate alegeri parlamentare.
Intrarea în UE a adus căderea Bulgariei din paradisul energiei
Bulgarii au beneficiat mult timp de energie electrică ieftină. Ţara a investit masiv în centrale electrice, inclusiv în centrala nucleară cu şase reactoare de la Kozlodui. Astfel, Bulgaria a ajuns ca alături de România şi Bosnia-Herţegovina să fie singurele ţări din Europa de Sud-Est care exportau cu regularitate energie. Bulgaria acoperea până la 60% din necesarul de energie al vecinilor, mai ales pe cel al Greciei şi Serbiei.
Însă soarta surplusului de energie s-a schimbat în 1999, când guvernul de la Sofia a acceptat să închidă patru din reactoarele de la Kozlodui în schimbul permisiunii de a intra în UE, care consideră aceste facilităţi, construite după model sovietic, ca fiind periculoase. Primele două reactoare au fost închise în 2002. De asemenea, legislaţia comunitară impune liberalizarea pieţei energiei, iar noii jucători, printre care companiile de utilităţi multinaţionale, cer preţuri mai mari pentru reconstrucţia infrastructurii învechite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
