♦ O analiză a băncii centrale a Rusiei estimează că PIB-ul mondial ar putea încetini la doar 1,1% dacă dobânzile mai mari îi vor forţa pe investitori să renunţe la activele riscante.
Facturile la electricitate cresc peste tot în Europa. În Germania, cel mai mare consumator de energie din UE, preţurile au atins un nivel record din cauza costurilor mai mari cu combustibilii.
În Rusia, principalul exportator de combustibil, gaze şi petrol, scumpirea alimentelor şi în special a grâului este îngrijorătoare pentru guvern. Costurile materiilor prime au crescut în general, iar dacă la începutul valului de inflaţie se vorbea de cum producătorii pot amortiza şocul, acum se vede clar cum preţurile mai mari lovesc în veniturile omului de rând. Însă inflaţia poate expune şi alte vulnerabilităţi.
O analiză a băncii centrale a Rusiei avertizează că o nouă criză financiară de amploarea colapsului din 2008 s-ar putea produce în mai puţin de un an şi jumătate dacă inflaţia globală nu este adusă sub control, scrie Bloomberg. O creştere a nivelului datoriilor din sectorul public şi cel privat în timpul revenirii economice ar putea produce „o deteriorare rapidă şi drastică“ economiei mondiale dacă banca centrală americană va fi nevoită să ridice dobânzile pentru a trage în jos inflaţia. Analiza estimează că PIB-ul mondial ar putea încetini la doar 1,1% dacă dobânzile mai mari îi vor forţa pe investitori să renunţe la activele riscante. În acest caz, cel mai mult ar suferi economiile emergente puternic îndatorate. Nu acesta este scenariul de bază al Băncii Rusiei. Instituţia mizează pe o revenire extinsă, cu presiunile inflaţioniste disipându-se până la sfârşitul acestui an. Însă avertismentul este un semn că banca centrală este din ce în ce mai îngrijorată de accelerarea inflaţiei la nivel mondial.
Fostul premier italian Mario Monti a spus într-un interviu pentru CNBC că „stagflaţia“ este cel mai mare pericol pentru revenirea economică a Europei. Stagflaţie înseamnă preţuri în creştere şi economie în stagnare. Inflaţia ar fi alimentată de programele de stimulare monetară ale băncilor centrale şi de cele de stimulare a consumului din partea guvernelor.
