Indicele PMI al IHS Markit pentru sectorul manufacturier a încetinit la 53,2 în septembrie, de la 54,6 în august, scăderea fiind generată de cererea slabă la export.
Avertismentele cu privire la declanşarea unei noi recesiuni în cea mai mare economie a lumii, cea a SUA, se înmulţesc. Factorul declanşator principal: războiul comercial, acelaşi despre care cele mai mari institute germane avertizau recent că ar putea arunca cea mai mare economie europeană în recesiune.
Două treimi din economiştii de business din SUA se aşteaptă ca o recesiune să înceapă până la sfârşitul anului 2020, cei mai mulţi dintre aceştia indicând politica comercială drept cel mai mare risc la adresa expansiunii, relevă un nou studiu citat de Bloomberg.
Aproximativ 10% dintre aceştia văd următoarea recesiune începând în 2019, 56% indică 2020 ca an de debut şi 33% spun că declinul va începe în 2021 sau mai târziu, potrivit unui sondaj realizat de National Association for Business Economics.
41% dintre respondenţi spun că cel mai mare risc este reprezentat de politica comercială, în timp ce 18% indică dobânzile mai mari şi acelaşi procent un declin substanţial al pieţei de acţiuni sau volatilitatea.
Economiştii s-au dovedit a fi mai mult pesimişti decât optimişti în evaluarea potenţialelor riscuri privind expansiunea. Asta după ce strategii Fed au declarat săptămâna trecută că „riscurile la adresa perspectivelor economice par echilibrate“, iar guvernatorul băncii, Jerome Powell, a asigurat că economia americană nu are în faţă un risc însemnat de recesiune în următorii doi ani şi că banca centrală va continua să majoreze gradual dobânzile.
Însă, potrivit lui Peter Boockvar, şef pe investiţii la Bleakley Advisory Group, exact aceste majorări riscă să arunce economia americană în recesiune. Acesta a avertizat pentru CNBC că 10 din ultimele cicluri de majorări de rate au sfârit în recesiune.
În cazul Germaniei, un raport recent al celor mai importante institute economice locale a evidenţiat vulnerabilitatea ţării în faţa războiului comercial. Acestea au avertizat că orice intensificare a acestuia ar putea cauza o recesiune majoră în Germania şi Europa.
Ca semn recent de slăbiciune, vânzările de retail din Germania au înregistrat o scădere neaşteptată în august, sugerând că cheltuielile gospodăriilor au pierdut din putere ca driver de creştere a celei mai mari economii europene pe vară, potrivit Reuters. Datele pe retail au venit după ce un sondaj GfK publicat săptămâna trecută indica un optimism în creştere al consumatorilor germani.
La nivelul zonei euro, ultimele date sunt amestecate.
Ca evoluţie bună, şomajul din regiune a atins un nou minim post-criză, întărind speranţele strategilor că soliditatea pieţei muncii va combate încetinirea comerţului mondial, potrivit Financial Times. Şomajul a coborât la 8,1% în august, de la 8,2% în iulie, atingând cel mai scăzut nivel din noiembrie 2008.
Ca veste rea, creşterea producţiei fabricilor din regiune a atins cel mai slab ritm din doi ani, impactul războiului comercial începând să se materializeze la nivelul cererii, scrie Bloomberg.
Astfel, indicele PMI al IHS Markit pentru sectorul manufacturier a încetinit la 53,2 în septembrie, de la 54,6 în august, scăderea fiind generată de cererea slabă la export. Companiile din sector au indicat temerile privind protecţionismul drept principal factor din spatele erodării încrederii.
