Cu o majorare imensă, surprinzătoare, a dobânzilor, banca naţională a Ungariei a pus capăt celei mai agresive ofensive contra inflaţiei din Uniunea Europeană. Dobânda de politică monetară, reperul pentru preţul creditului, a ajuns după mai bine de un an de creşteri la 13%.
Inflaţia a depăşit 15% şi este, probabil, departe de vârf. Criza energiei europene şi tendinţa de picaj a forintului, cauzele principale ale scumpirilor, sunt şi ele departe de final. Prin urmare, a depus banca centrală maghiară armele sau doar schimbă tactica?
Şi băncile centrale din Cehia şi Polonia par să îi urmeze exemplul. În Ungaria, dobânda fost majorată în şedinţa de politică monetară din septembrie cu nu mai puţin de 125 de puncte de bază, un efort la care nu se aştepta nimeni şi pe care niciunul dintre oficialii de top ai băncii centrale nu l-a indicat anterior ca posibil. În august, indicatorul a fost crescut cu 100 de puncte de bază, semn că banca centrală nu se joacă cu una dintre cele mai mari inflaţii din UE.
Acum, decizia de a pune capăt majorărilor a fost justificată prin faptul că dobânzile au fost aduse la nivelul în care condiţiile monetare sunt suficient de stricte pentru ca inflaţia să poate fi adusă şi ea spre ţinta urmărită, de 3%.
Lupta cu preţurile continuă prin alte căi, cum ar fi „sterilizarea lichidităţii şi îmbunătăţirea transmiterii măsurilor de politică monetară“ în economie şi în inflaţie. Încă de când creşterea dobânzilor pentru a lupta cu inflaţia a devenit o tendinţă la nivel global (banca Ungariei a dat startul în UE, fiind urmată de banca centrală a Cehiei), analiştii s-au întrebat cât de mult poate fi scumpit creditul.
Dobânzile sunt o armă cu două tăişuri în războiul cu preţurile. În teorie, când sunt majorate ele domolesc inflaţia, dar cu o latenţă de câteva trimestre, chiar un an, dar tind să frâneze economia.
Pentru banca centrală ungară, 13% pare să fie „numărul norocos“, cel mai mare nivel din UE, atins după 16 luni de majorări, după cum scriu analiştii de la ING. Însă nu trebuie trecut cu vederea că instituţia şi-a înrăutăţit şi prognozele de inflaţie, şi pe cele de creştere economică. Banca a acţionat în forţă, iar acum aşteaptă să vadă unde crapă.
Cu economia ungară nimic nu este simplu pentru că modelul de creştere al guvernului este unul al dezechilibrelor. Guvernul cheltuitor mai ales în campaniile electorale asigură că Ungaria poate evita recesiunea care ameninţă toată Europa. Însă datoria statului şi deficitele cresc. Chiar şi locurile de muncă create de companiile industriale străine care-şi construiesc fabrici în Ungaria sunt printre cele mai scumpe din regiune din cauza subvenţiilor oferite de stat.
Acestea se văd în datorie şi în cursul de schimb al forintului, care are tendinţa de a pica. Săptămâna aceasta, nici chiar creşterea uriaşă a dobânzii de către banca centrală nu a putut împiedica forintul să coboare la o nouă cotă joasă record faţă de dolar. Într-un an, moneda americană s-a scumpit cu 40%, potrivit Telex.
Deprecierea forintului hrăneşte inflaţia. Guvernul a impus plafonări şi îngheţări de preţuri la anumite alimente şi servicii publice, însă preţurile îşi continuă creşterea generală explozivă. Inflaţia de bază, care exclude de la calcul elemente de obicei volatile precum alimentele şi energia, se apropie de 20%.
Dacă guvernul nu va mai putea susţine plafonările de preţuri, toate se vor duce mult mai sus. Scumpirile se văd deja în temperarea consumului, iar consumatorul este bombardat din toate părţile cu scumpiri: vinietele pentru unele autostrăzi vor costa mult mai mult, pânea ungurească se scumpeşte cel mai rapid din UE şi chiar şi guvernul îşi face calculele pe baza unei inflaţii de 20%, potrivit Daily News Hungary.
În aceste condiţii, nu este exclusă lansarea unei noi bancnote, de 50.000 de forinţi, în prezent bancnota cu cea mai mare valoare fiind cea de 20.000 de forinţi, lansată în urmă cu 20 de ani. Poate vor fi folosite la plata salariilor, care înregistrează creşteri de peste 10% de mai mult de jumătate de an. În iulie, creşterea a fost de 15,3%, cam cât inflaţia. Aceste cifre complică lupta băncii centrale cu preţurile, spun analiştii care cred în teoria cum că majorările de salarii creează inflaţie.
Nici în Polonia nu este mai bine, dar acolo finanţele sunt mai echilibrate. Economia se îndreaptă spre recesiune, iar scumpirile provoacă nemulţumire. Ratele la bancă cresc simţitor. Banca centrală, implicată bine în campania electorală a guvernului, a indicat că în octombrie ar putea opri majorările de dobânzi sau ar putea opta pentru creşteri mai mici. Mulţi economişti cred că şi acolo ciclul creşterilor de dobânzi s-a apropiat de final. Totuşi, mergând contra curentului, Joanna Tyrowicz, unul din oficialii de top ai băncii centrale, a spus recent că dobânzile ar mai putea creşte cu 200-400 de puncte de bază. În prezent, indicatorul este la 6,75%, cu mult în spatele celui din Ungaria. În Cehia, în cea mai recentă şedinţă de politică monetară banca centrală a menţinut dobânda la 7%. Inflaţia pare să dea înapoi, dar de la un punct foarte ridicat, de peste 17%.
