După mai multe majorări ale dobânzii de referinţă, Ungaria nu mai are cea mai puternică inflaţie din Europa de Est şi din Uniunea Europeană. Locul este acum disputat de Polonia şi România, ţări unde băncile centrale au spus că preferă să aştepte.
De trei luni Banca Naţională a Ungariei majorează dobânda de referinţă pentru a potoli o inflaţie care timp de trei luni a depăşit 5%. Paşii făcuţi lunar, mai mari decât au anticipat economiştii, au adus dobânda la 1,5% în august, cel mai ridicat nivel din UE. Dar rata anualizată a inflaţiei a încetinit de la 5,3% în iunie la 4,6% în iulie, potrivit celor mai recente date ale biroului de statistică maghiar. În plus, la ultima şedinţă de politică monetară, banca centrală a decis retragerea programului de achiziţii de active, adică să închidă treptat robinetul cu bani cu care stimuleză creşterea economică. Această retragere sau tapering, cum este cunoscută în lumea financiară, dă bătăi de cap chiar şi celor mai puternice bănci centrale ale lumii deoarece ele nu ştiu cum vor reacţiona pieţele şi economiile dacă sunt private de drogul monetar servit lor atâţia ani după criza financiară globală.
Ceea ce a făcut banca naţională ungară este cea mai agresivă acţiune de înăsprire, sau de normalizare, a politicii monetare din Europa. În Cehia, ţară a cărei băncă centrală a început şi ea normalizarea politicii monetare, dobânda de referinţă este de 0,75%, iar inflaţia anuală a fost de 3,4% în iulie, cel mai ridicat nivel din ultimul an. În România, inflaţia este de 5%, iar dobânda de politică monetară a BNR este de1,25%.
În Polonia, cea mai mare economie din regiune, creşterea anualizată a preţurilor a fost în iulie tot de 5%, în timp ce dobânda de referinţă este de 0,10%. Însă, după cum spun unii analişti, nivelul inflaţiei ar trebui să-i pună pe gânduri pe strategii băncii centrale poloneze având în vedere că şeful lor a asigurat că este cu ochii pe preţuri şi că nu exclude intervenţii dacă inflaţia scapă de sub control. În Cehia, guvernatorul băncii centrale a declarat recent că problema accelerării ciclului de majorare a dobânzii rămâne deschisă pe agenda instituţiei.
În Ungaria, deşi ritmul de creştere a preţurilor s-a mai domolit în iulie, creşterea economică record din trimestrul doi a arătat că este nevoie în continuare de noi paşi de înăsprire a politicii monetare, scrie Bloomberg. Banca centrală este adepta unei abordări hotărâte a problemei creşterii preţurilor, a spus luna aceasta viceguvernatorul Barnabas Virag. Această strategie presupune, aşa cum a arătat instituţia la ultima şedinţă de politică monetară, retragerea programului de achiziţii de active, mai ales obligaţiuni.
Astfel de programe au fost considerate arme nucleare, sau big bazooka, în arsenalul băncilor centrale când cele mai puternice dintre ele, Fed şi BCE, le-au introdus pentru a ţine sub control costurile de finanţare guvernamentale şi pentru a stimula revenirea din recesiunea globală. În actuala criză, şi băncile mai mici, cum sunt cele din Europa de Est, au experimentat cu achiziţiile de obligaţiuni.
Acum, „banca naţională a Ungariei arată cum se face tapering-ul“, după cum spun analiştii de la ING: coborârea pragului superior al achiziţiilor de la 60 de miliarde de forinţi la 50 de miliarde de forinţi. Pentru ei, acest pas a fost o surpriză. Dar a fost totuşi un pas logic, având în vedere creşterea dobânzilor, faptul că economia a trecut deja de nivelurile de dinainte de pandemie, continuă să-şi revină cu putere, iar inflaţia depăşeşte limitele de toleranţă.
Investitorii caută acum să-şi dea seama dacă banca centrală va continua să urce dobânzile în acelaşi ritm ca până acum, cu 30 de puncte de bază, şi luna viitoare. Dobânda actuală, de 1,5%, este cea mai mare din Uniunea Europeană.
