Majorarea ratei, una dintre cele mai mari din istoria băncii centrale, aminteşte de măsurile drastice luate în timpul crizei din 1998, când Rusia a intrat în default şi şi-a devalorizat rubla, scrie The New York Times.
Banca centrală, condusă de Elvira Nabiullina, speră că prin majorarea drastică a dobânzilor îi va încuraja pe ruşi, companiile şi băncile să-şi păstreze economiile în ruble şi nu să le transforme în dolari. De asemenea, prin această acţiune, Nabiullina speră probabil că va ţine inflaţia sub control.
„Vorbim de o situaţie de panică, cei de la banca centrală au luat cea mai drastică măsură la care se puteau gândi. Dacă preţul petrolului se duce şi mai jos, măsurile băncii centrale vor fi copleşite de şi mai multă panică în doar câteva zile“, apreciază Uwe Parpart, analist la Reorient Financial Markets, citat de CNBC.
Preţul petrolului, principala sursă de exporturi şi de venituri a Rusiei, s-a prăbuşit cu 46% în ultimele şase luni din cauza supraalimentării pieţei, în parte cu materie primă americană.
Petrolul şi gazele naturale aduc 60% din veniturile din export ale Rusiei.
Rubla şi-a pierdut aproape jumătate din valoare de la începutul acestui an.
Banca centrală a sacrificat rezerve de cel puţin 80 de miliarde de dolari anul acesta pentru a susţine, fără folos, rubla.
Într-un semn îngrijorător, ruşii cumpără produse scumpe de teamă că dacă îşi păstrează economiile, acestea vor deveni inutile din cauza inflaţiei. Magazinele din Moscova au rămas fără frigidere, maşini de spălat şi televizoare. Mai grav, ruşii au scos din ţară capital echivalent cu peste 100 de miliarde de dolari anul acesta. Companiile ruseşti au de plată datorii de 134 miliarde de dolari până la sfârşitul anului viitor.
Banca centrală a Rusiei estimează că economia se va contracta cu 4,5% în 2015 dacă preţul mediu al petrolului se va menţine la 60 de dolari pe baril. În prezent, ţiţeiul se tranzacţionează la acest nivel.
Pe Wall Street, costul asigurării contra defaultului a obligaţiunilor pe cinci ani ale Rusiei au urcat la maximul din 2009. Scenariul de bază al Saxo Bank este că Rusia va intra în default din cauza prăbuşirii rublei şi a preţului petrolului.
Scurtă istorie a defaultului Rusiei
Rusia terminase mai mult sau mai puţin privatizarea industriei manufacturiere şi a sectorului resurselor naturale până la sfârşitul anului 1997. În februarie 1998, rata anuală a inflaţiei a scăzut sub 10%. Privatizările ar fi trebuit să consilideze micro-fundaţiile pentru creştere economică.
„Îmblânzirea“ inflaţiei ar fi trebuit să cimenteze credibilitatea macroeconomică, să reducă dobânzile de retail şi să stimuleze investiţiile, se arată într-un studiu al Băncii Mondiale. În schimb, Rusia s-a confruntat şase luni mai târziu cu o criză masivă a datoriei publice, valutară şi bancară, în august 1998. Pe 17 august 1998 guvernul rus a devalorizat rubla şi a anunţat restructurarea forţată a datoriilor în ruble care ar fi trebuit plătite până la sfârşitul anului 1999, a căror valoare nominală era de 45 de miliarde de dolari, la un curs de schimb anterior crizei.
Moscova a declarat, de asemenea, un moratoriu de 90 de zile printre altele în privinţa datoriei externe private şi a apelurilor în marjă pe contractele de operaţiuni repo pentru a ajuta băncile comerciale, puternic expuse la datoria guvernamentală. Însă marile bănci private din Moscova au sfârşit prăbuşindu-se, deponenţilor dându-li-se alternativa transferării economiilor la o bancă de stat, Sberbank. Contaminarea venită din Rusia a dus la creşterea substanţială a spreadurilor obligaţiunilor suverane ale economiilor emergente şi ale bondurilor corporate pe termen lung din ţările industriale.
