Pe măsură ce criza din zona euro se intensifică, creşte şi tonul vocilor care cer ca băncile să deţină mai mult capital pentru a se proteja în faţa riscurilor. Efortul de recapitalizare, care în Europa s-ar putea ridica la câteva sute de miliarde de euro, ar putea însă determina instituţiile de credit să recurgă la măsuri disperate, precum vânzarea de active, ceea ce ar sufoca activitatea de creditare şi afecta economia.
În cel mai recent set de propuneri din partea unor oficiali europeni privind băncile, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a recomandat includerea tuturor băncilor sistemice într-un plan "coordonat" de recapitalizare obligatorie a sectorului. Operaţiunea, caracterizată ca "urgentă" de către Barroso, priveşte principalele bănci transfrontaliere europene precum BNP Paribas şi Deutsche Bank, scrie Le Monde.
Preşedintele CE a propus printre altele fixarea cu titlu provizoriu a unei raţii a capitalului propriu în total "mult mai mare", fără a da mai multe detalii. Recapitalizarea băncilor ar trebui finanţată în primul rând de sectorul privat, autorităţile naţionale intervenind doar dacă va fi necesar, consideră Barroso. El a recomandat suspendarea bonusurilor şi a dividendelor în timpul procesului de recapitalizare.
Cât de mare să fie recapitalizarea?
Normele internaţionale Basel III prevăd ca din 2013 rata capitalului de rang 1 (Tier 1) să ajungă la 7% până în 2019. O sursă europeană a afirmat că Bruxellesul are în vedere ajungerea la o rată de 9% până în 2012. Există, de asemenea, zvonuri că Autoritatea Bancară Europeană vrea să impună un raport de minimum 10%.
Fondul Monetar Internaţional estimează că 40 de bănci europene au nevoie de capital suplimentar de 100-200 de miliarde de euro. Banca americană Morgan Stanley a calculat, la rândul ei, că efortul de recapitalizare pentru 12 bănci europene s-ar ridica la 275 de miliarde de euro.
Până în prezent Franţa, stat ale cărui bănci au expuneri puternice la datoriile statelor cu probleme, n-a evocat niciodată oficial posibilitatea de a injecta fonduri publice în bănci, notează Le Monde. La Paris se estimează că băncile franceze au nevoie de 10 miliarde euro pentru a atinge marja de 9% a capitalului propriu şi de 20 miliarde euro pentru a ridica marja la 10%.
Deutsche Bank ar avea nevoie de capital suplimentar de 9 miliarde euro dacă autorităţile europene vor impune o rată a capitalului de rang întâi de 9%, potrivit unor surse apropiate băncii germane, citate de Reuters.
Băncile critică planurile Bruxelles-ului
Băncile avertizează însă că cu cât rezervele obligatorii sunt mai mari, cu atât vor avea mai puţine resurse pentru creditare. În acest sens, directorul executiv al Băncii Angliei Andy Haldane a explicat că unul dintre modurile în care preşedintele SUA Franklin Roosevelt a ajutat America să iasă din Marea Recesiune a fost reducerea cerinţelor de capital pentru bănci pentru a pune mai mulţi bani la dispoziţia economiei, scrie The Guardian.
Marile bănci europene în frunte cu BNP Paribas şi Société Générale, ambele din Franţa, au anunţat că mai degrabă ar vinde active decât să strângă capital nou, mai scump, pentru a îndeplini cerinţele UE care ar putea sufoca piaţa creditului. Această abordare radicală va fi copiată de băncile spaniole şi germane, scrie Financial Times.
Riscurile la care se expun băncile europene se intensifică accelerat
Riscurile la care se expune sistemul bancar european se multiplică într-un ritm alert pe măsură ce criza datoriilor suverane din Grecia înghite întreaga regiune, consideră directorul general al Autorităţii de Supraveghere Financiară din Suedia Martin Andersson, potrivit Bloomberg.
"Nu vedem semnale pozitive. Starea sistemului bancar se înrăutăţeşte şi, bineînţeles, îngrijorarea legată de lichiditate şi de solvabilitate este tot mai mare. Am putea ajunge într-o situaţie similară cu cea din 2008 după colapsul lui Lehman Brothers", a adăugat oficialul suedez.
În Suedia, băncile trebuie să utilizeze mai puţine fonduri denominate în dolari, au avertizat ministrul de finanţe suedez Anders Borg şi banca centrală a Suediei. Totodată, eforturile instituţiilor de credit suedeze de a majora capitalul din 2008 sunt încurajatoare, dar sunt necesare mai multe rezerve pentru a compensa riscurile legate de fondurile denominate în moneda americană, a mai spus Andresson. Paul Comşa
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
