Business Internaţional

Băncile centrale resimt presiuni politice în creştere la nivel mondial

Băncile centrale resimt presiuni politice în creştere...

Autor: Catalina Apostoiu

11.12.2018, 00:04 179

În SUA, Donald Trump şi-a înăsprit retorica împotriva băncii centrale (Fed), acuzând-o că a „luat-o razna“ cu majorările de dobânzi şi exprimându-şi în public regretul de a-l fi desemnat pe Jay Powell drept preşedinte al acesteia. Banca centrală a Indiei resimte presiuni intense de relaxare a condiţiilor de creditare, în timp ce Ungaria a intrat în conflict cu UE cu privire la măsurile ce afectează independenţa băncii sale centrale. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a zdruncinat încrederea pieţelor în ţara sa contând pe banca centrală a acesteia pentru menţinerea dobânzilor la un nivel scăzut.

Chiar şi între bancheri centrali lucrurile nu stau prea bine, Mervyn King, fostul guvernator al Băncii Angliei, acuzându-l pe succesorul său, Mark Carney că a cedat în faţa dorinţelor guvernului britanic cu privire la Brexit.

Charlie Bean, fost viceguvernator al ambilor, spune că astfel de aspecte legate de independenţa băncilor centrale se vor menţine având în vedere cât de mare este influenţa acestora în probleme delicate din punct de vedere politic.

Bancherii centrali nu se vor bucura probabil de astfel de provocări după un deceniu în care şi-au văzut influenţa crescând graţie rolului crucial al politicii monetare în reacţia faţă de criza financiară. Însă, deşi aceştia se află în centrul furtunii politice în ţări ca SUA şi Marea Britanie, pericolul economic este mai mare în cazul pieţelor emergente, unde instituţiile sunt adesea mai slabe.

Ameninţată este tendinţa, care s-a intensificat în anii ’90, de a le conferi băncilor centrale independenţă în a decide cu privire la politica monetară.

După criză, utilizarea de către băncile centrale occidentale a unei game largi de instrumente şi noi atribuţii în domenii ca stabilitatea financiară i-a făcut pe politicieni să realizeze cât de puternice au devenit organismele tehnocrate.

În ultimii ani au apărut o serie întreagă de conflicte, care pot avea consecinţe serioase, arată Cristina Bodea, profesor la Michigan State University.

Dacă noua relaţie dintre politicieni şi bancheri centrali este dăunătoare va depinde de condiţiile individuale din fiecare ţară. În cazul SUA, deşi atacurile lui Trump nu fac viaţa uşoară băncii centrale, Jason Furman, fost şef al echipei de consilieri economice ai lui Barack Obama, arată că se aşteaptă ca banca centrală să le ignore.

În alte ţări, lucrurile sunt mai complicate, cum este cazul Indiei.

Bancherii centrali ar putea încerca să riposteze intensificându-şi eforturile de a-şi justifica politicile şi puterile în faţa electoratului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO