Business Internaţional

Băncile europene cred că ce a fost mai greu din criză a trecut, însă analiştii spun că realitatea înfăţişată de ele poate fi înşelătoare: Revenirea pandemiei şi noua rundă de restricţii pot duce la o recesiune mai lungă, cu default-uri corporate, cu credite neperformante şi distrugeri de locuri de muncă

Băncile europene cred că ce a fost mai greu din criză a trecut, însă analiştii spun că realitatea înfăţişată de ele poate fi înşelătoare: Revenirea pandemiei şi noua rundă de restricţii pot duce la o recesiune mai lungă, cu default-uri corporate, cu credite neperformante şi distrugeri de locuri de muncă

În Germania, ajutoarele date de guvern ţin în viaţă una din zece companii, potrivit FMI.

Autor: Bogdan Cojocaru

14.02.2021, 11:01 500

Băncile europene, deşi unora pandemia le-a cauzat primele pierderi după mulţi ani, în unele cazuri din ultimul deceniu, asigură că ce este mai rău a trecut pentru portofoliile lor de credite. Acest lucru ar însemna că riscul venirii unei noi crize financiare din sectorul bancar este scăzut. Însă analişti şi chiar bancheri spun că pericolele sunt greu de depistat deoarece sunt mascate de programele prin care guvernele încearcă să salveze economiile. Unul dintre aceste pericole, umflarea datoriilor companiilor şi intrarea în insolvenţă a acestora, este imposibil de evaluat deoarece guvernele ţin pe perfuzii financiare atât business-urile sănătoase, cât şi pe cele în moarte clinică.

ABN Amro din Olanda a raportat ieri primele pierderi anuale din ultimii zece ani, de 45 de milioane de euro, cauzate, a explicat banca, de efectul de coroziune al dobânzilor negative. De asemenea, instituţia de credit a renunţat la plata dividendelor pentru 2020. Şi Société Générale, din Franţa, a anunţat primele pierderi anuale din cel puţin 1987. Rezultatele au fost însă pozitive în trimestrele trei şi patru din 2020, ajutate de ceea ce banca spune că este „reducerea costului riscului“. Prin acest lucru, banca înţelege provizioanele (rezerve) constituite pentru acoperirea posibilelor credite neperformante. Acestea, situate la 689 de milioane de euro în trimestrul patru, sunt totuşi cu 86% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, dar mai mici decât s-au aşteptat analiştii.

La fel ca BNP Paribas, SocGen a anunţat că provizioanele se vor reduce, probabil, anul acesta, indicând astfel că ce a fost mai greu pentru portofoliul de credite a trecut, notează Financial Times. Şi Banco Santander, din Spania, şi Deutsche Bank, din Germania, au pus deoparte provizioane mai mici decât s-au aşteptat analiştii. CEO-ul de la Santander apreciază chiar că costul riscului va reveni anul acesta la nivelurile de dinainte de pandemie. Mulţi creditori europeni îşi justifică provizioanele reduse prin măsurile de stimulare economică finanţate cu bani de la bugete.

Însă Peter Lee, directorul editorial de la Euromoney, publicaţie cu o experienţă de peste 50 de ani în finanţe, le spune investitorilor să nu creadă pe nimeni pe cuvânt.

În ianuarie, grecul Yannis Stournaras, membru al consiliului guvernator al BCE, banca centrală a zonei euro, a avertizat că multe din băncile din zona euro subestimează pierderile din creditare pe care le va produce probabil pandemia de COVID-19. „Există părerea generalizată că multe bănci din zona euro îşi subestimează pierderile din creditare cauzate de pan­demie, în special în cazul clienţilor care în prezent beneficiază de amânarea plăţii ratelor“, a spus ban­cherul grec. De aceea, a precizat el, instituţiile de su­pra­veghere se vor concentra anul acesta pe evaluarea calităţii activelor bancare. „Revenirea pandemiei şi noua rundă de restricţii din Europa pot duce la o recesiune mai lungă şi mai profundă, asociată cu un val de default-uri corporate, cu creşterea creditelor neperformante şi distrugeri de locuri de muncă.“

Şi directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale, un fel de bancă centrală a băncilor centrale, a spus încă din iunie 2020 că, „mai important, şocul asupra solvabilităţii urmează să fie simţit“. Un risc este apariţia unei crize a solvabilităţii, în care pasivele companiilor se umflă atât de mult încât acestea nu-şi vor mai putea plăti datoriile.

Acest lucru ar însemna falimentul lor, scrie International Banker, care se referă la întreaga lume dez­­voltată. Rămâne o întrebare deschisă cum va fi afec­­tată calitatea activelor bancare de terminarea pe­rioa­dei de suspendare a plăţii ratelor şi de garanţii pen­tru credite, apreciază experţii Autorităţii Bancare Europene, care au calculat că în Europa o cincime din cre­ditele de 587 miliarde euro cu rambursările înghe­ţa­te prezenta risc ridicat la finalul trimestrului trei din 2020.

Pentru că pademia a forţat multe afaceri să-şi închidă activitatea, firmele au recurs iniţial la bani pe datorie pentru a-şi asigura lichiditatea.

În Franţa, numărul falimentelor a atins anul trecut cel mai scăzut nivel din ultimii 33 de ani. Performanţa este o amăgire pentru că datele nu reflectă reducerea numărului de afaceri cu probleme. În primul rând, autorităţile au modificat temporar definiţia afacerii insolvente. Apoi, statul francez ajută cu generozitate companiile prin măsuri care le asigură fluxul de cash, le permite să amâne plăţile, le finanţează locurile de muncă, le garantează creditele. „Datele sunt o anomalie statistică, nu o realitate economică“, spune pentru Bloomberg Thierry Millon, analist la Altares. „Sunt companii slabe care supravieţuiesc doar datorită ajutorului dat de guvern, iar după ce ajutorul public este retras, acestea se vor prăbuşi chiar rapid.“

Pentru a amortiza şocul, guvernul va transforma o parte din garanţiile de 130 de miliarde de euro în granturi. În Spania, aproape 623.000 de persoane şi-au pierdut locurile de muncă anul trecut, cu toate că şi guvernul spaniol este generos cu afacerile şi cu finanţarea companiilor pentru protejarea locurilor de muncă. În sectorul turismului, al hotelurilor şi al restaurantelor, impactul pandemiei a fost deosebit de violent.

În Germania, a calculat FMI, ajutorul dat de guvern ţine în viaţă una din zece companii. Şase milioane de nemţi au participat la schema Kurzarbeit prin care statul plăteşte o parte din salarii. „Având în vedere acest sprijin, cum putem şti care companii sunt falimentare“, se întreabă Guntram Wolff, directorul institutului Bruegel.

În Grecia, băncile au aplicat moratorii pentru suspendarea plăţilor pentru o cincime din portofoliile lor de credite. Yannis Stournaras, care este şi guvernatorul băncii centrale elene, a spus că „nu ştii niciodată ce se va întâmpla după ce această asistenţă ajunge la final. Multe vor depinde de cât de mare va fi creşterea economică.“

 
 
AFACERI DE LA ZERO