Business Internaţional

Băncile europene se baricadează în carapacea economiilor naţionale şi lasă descoperite sucursalele din Est. România resimte efectele

Băncile europene se baricadează în carapacea economiilor naţionale şi lasă descoperite sucursalele din Est. România resimte efectele

Autor: Paul Comşa

10.11.2011, 00:04 1423

Băncile europene afectate de criză încep să-şi limiteze operaţiunile de creditare de pe pieţele externe, ceea ce este interpretat de analişti ca o reeditare a protecţio­nismului care a speriat Europa în anii 1930, perioada Marii Depresiuni economice.

Datorită presiunilor de ordin politic şi financiar, cre­ditori europeni precum BNP Paribas, Societe Generale, Commerzbank sau Lloyds au anun­ţat deja că se vor concentra mai mult pe piaţa internă, scrie The Guardian.

Încazarmarea băncilor pe pieţele interne reprezintă o întoarcere la 180 de grade faţă de perioada de început a zonei euro când Bruxellesul punea bazele unei pieţe unice de capital şi lichiditate pentru a susţine moneda euro. Atunci, fuziunile reprezentau ceva obişnuit, iar marile bănci europene insistau pe investiţii în străinătate. În prezent, instituţiile de credit ocolesc pieţele internaţionale, iar piaţa creditului se comprimă.

Estul este cel mai vulnerabil

Cel mai afectat este sistemul bancar din statele est-eu­ropene, controlat în proporţie mare de instituţii de credit străine. În ultimul timp s-a vorbit tot mai des despre retragerea băncilor din regiune şi cine trebuie să acopere golul lăsat. Printre altele, se vehiculează ideea naţio­nalizării multor bănci est-europene. Daniel Dăianu, fostul ministru de finanţe al României, consideră că "filialele băncilor greceşti vor fi preluate de statul român dacă nu va fi cineva mai rapid". El a avansat ideea că ar putea fi folosite "fonduri europene pentru intervenţii pentru statele care nu aparţin zonei euro, dar al căror sistem bancar este controlat masiv de instituţii de credit străine".

BNP Paribas şi Société Générale, două din băncile fran­ceze cu expunere mare pe datoriile din zona euro, au anunţat că ar putea obţine 150 mld. euro din vânzarea unor active pe care le deţin în străinătate. Totodată, SocGen îşi va reduce semnificativ costurile aferente su­cursalelor şi filialelor din Rusia, România, Cehia şi Egipt.

Commerzbank, a doua bancă din Germania după capitalizare, va refuza probabil creditarea în afara Ger­maniei şi Poloniei deşi banca are o prezenţă importantă în multe economii est-europene. "Trebuie să ne concentrăm pe susţinerea economiei germane pe măsură ce alte bănci se retrag", a explicat Eric Strutz, directorul financiar al băncii.

De asemenea, instituţia italiană de credit Banco Popolare a scos la vânzare unitatea pe care o deţine în Ungaria, dar nu a găsit încă un cumpărător.

Grupul bancar britanic Lloyds a declarat că şi-a limitat expunerea faţă de instituţiile de credit din zona euro şi se va retrage de pe piaţa irlandeză.

John Beck, director al unităţii de tranzacţionare de obligaţiuni internaţionale la firma de investiţii americană Franklin Templeton, avertizează asupra posibilităţii revenirii la autarhia (stare de autoizolare economică a unui stat) din anii '30, când statele au abandonat etalonul aurului şi au încercat să-şi devalorizeze moneda în detrimentul celuilalt. Franklin Templeton administrează obligaţiuni de peste 200 mld. de euro.

Limitarea operaţiunilor de creditare în străinătate ar creşte dependenţa băncilor europene de depozitele clienţilor şi ale corporaţiilor naţionale. În plus, creditorii nu se vor mai putea împrumuta de pe pieţele interbancare ale zonei euro.

Băncile europene au primit instrucţiuni de la autoritatea de reglementare europeană să strângă capital pentru a rezista turbulenţelor din zona euro. Autoritatea Bancară Europeană a admis că multe bănci vor alege să-şi limiteze creditarea, să taie dividendele şi să reducă bonusurile acordate angajaţilor.

65% probabilitatea ca băncile să intre în criză la sfârşitul lunii

Există o probabilitate de 65% ca sistemul bancar să se confrunte cu o criză spre finele lunii noiembrie ca urmare a unui default al Greciei şi a unui colaps al sistemului bancar italian, potrivit analiştilor de la Exclusive Analysis, o companie specializată în determinarea riscurilor globale la care se expun economiile, potrivit CNBC.

Cel mai probabil scenariu este declanşarea unei crize de lichiditate după ce, pe rând, SUA, Marea Britanie şi marile economii emergente vor refuza finanţarea zonei euro prin intermediul FMI.

"Când China şi celelalte economii emergente vor da semnale clare că nu vor susţine FESF, fondul de bailout se va orienta către BCE, care va refuza finanţarea necesară salvării economiilor cu probleme. Dacă UE va eşua să majoreze resursele FESF, băncile europene vor refuza să accepte reducerea valorii contabile a datoriilor Greciei cu 50%, iar FMI şi BCE vor suspenda plăţile către Grecia.", se arată în raportul companiei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO