• Leu / EUR4.9429
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.6098
Business Internaţional

Bancile europene si cele americane au reactionat diferit la criza subprime. Care este explicatia?

Bancile europene si cele americane au reactionat diferit la criza subprime. Care este explicatia?
21.04.2008, 15:03 16

Wachovia este ultima dintr-o lista lunga de institutii financiare americane care si-au anuntat intentia si chiar au efectuat operatiuni de strangere de capital. Recent, banca a anuntat ca va efectua o noua emisie de actiuni in urma careia spera sa stranga 7 mld. dolari. Aceasta operatiune vine in urma unor miscari similare efectuate de firme precum Washington Mutual sau Lehman Brothers, scrie Financial Times.
In Europa insa, bancile au fost mult mai ezitante in ceea ce priveste operatiunile de acest fel. In ciuda asteptarilor investitorilor care estimau un val de oferte publice, numai doua institutii financiare europene au recurs la o oferta semnificativa de actiuni: UBS si Societe Generale.
UBS a anuntat ca luna aceasta va efectua o emisie de actiuni in valoare de 15 mld. dolari. Si asta dupa ce banca elvetiana a fost puternic afectata de prabusirea pietei americane a creditelor subprime.
De asemenea, SocGen a efectuat o emisiune de actiuni cu drepturi de alocare, in urma careia a strans 8,5 mld. dolari, in conditiile in care banca suferise pierderi de aproape
5 mld. euro ca urmare a unor tranzactii ilegale efectuate de unul dintre angajatii sai.
Celelalte banci mari au declarat in numeroase randuri ca nu au nevoie de noi rezerve de lichiditate. Recent, creditorul ipotecar britanic Bradford & Bingley a negat informatiile potrivit carora institutia ia in calcul posibilitatea majorarii capitalului. De asemenea, Royal Bank of Scotland a respins speculatiile privitoare la o operatiune de strangere de lichiditati, speculatii care se bazau pe restrangerea semnificativa a capitalului bancii in urma achizitionarii ABN Amro.
Diferenta de abordare, spun analistii, poate fi explicata printr-o serie intreaga de motive. Cel mai vizibil ar fi acela ca bancile americane au fost mai puternic afectate decat cele europene de prabusirea pietei subprime. Wachovia, de exemplu, a anuntat luna aceasta stabilirea unui fond de rezerva de 2,8 mld. dolari, care sa poata acoperi pierderile suferite de companie, pierderi care s-au extins pana in primul trimestru al acestui an.
Mai mult, bancile europene care detin divizii de investitii puternice au suferit pierderi ca urmare a declinului pietei instrumentelor financiare complexe, dar - cu exceptia UBS - acestea au raportat inca nivele de profitabilitate semnificative pe celelalte segmente de activitate.
Abordarile distincte reflecta insa si o diferenta de atitudine, spun analistii. Investitorii europeni, si in special cei britanici, au fost dintotdeauna suspiciosi in ceea ce priveste operatiunile bancilor de a emite noi actiuni. Un asemenea comportament nu este insa valabil in Statele Unite.
"Dintotdeauna institutiile financiare americane au adoptat o atitudine mult mai deschisa in ceea ce priveste strangerea de capital", a declarat unul dintre bancherii americani de investitii.
Acum, majoritatea bancilor centrale considera ca o recapitalizare solida a intregului sistem financiar reprezinta singura modalitate de a reda increderea investitorilor.
Situatia reala indica insa rezultate contradictorii, in conditiile in care anuntul UBS a generat o revenire puternica a pietei bursiere, in timp ce miscarea similara a celor de la Wachovia a atras dupa sine o prabusire de 10% a pretului actiunilor bancii americane.
Totusi, o presiune din ce in ce mai mare venita din partea investitorilor si a autoritatilor financiare ar putea determina, in cele din urma, bancile sa gaseasca o modalitate prin care sa-si intareasca rezervele de lichiditate.
"Este total irelevant modul prin care bancile vor alege sa efectueze o asemenea operatiune", se arata intr-un document al analistilor Lehman Brothers.
"Fie ca vor alege sa emita noi actiuni, fie ca vor adopta o politica de reducere a dividendelor sau a locurilor de munca, bancile se vor confrunta cu o diluare a valorii si cu o restrangere a capacitatii de castig", se mai arata in document. Mai mult, avertizeaza analistii, strangerea de capital nu ar trebui privita drept un panaceu pentru titlurile bursiere ale bancilor. In Statele Unite, bancile au adoptat o maniera mult mai agresiva in incercarea de a strange lichiditati din partea investitorilor externi si a fondurilor de investitii suverane. Dar acum, multe dintre firmele de pe Wall Street considera ca balantele lor contabile sunt protejate in fata viitoarelor socuri generate de criza subprime si au inceput sa devina din ce in ce mai rezistente in fata apelurilor autoritatilor de a se orienta din nou spre piata de capital.
Executivii bancilor care au efectuat deja pana acum operatiuni pentru strangerea de capital spun ca nu vor sa continue aceasta politica pentru a nu dilua si mai mult portofoliile detinute de actionari.
John Thain, directorul executiv al Merrill Lynch, a declarat in mod repetat ca institutia pe care o conduce nu mai are nevoie de noi rezerve de lichiditate, dupa ce, in ultimele luni, a strans de la investitorii asiatici fonduri in valoare de 13 mld. dolari.
Executivii Citigroup impartasesc punctul de vedere al lui Thain, argumentand ca cele
30 mld. dolari stranse in ultima perioada de grupul bancar sunt suficiente pentru a trece peste eventualele noi socuri ale crizei financiare.
Reticenta bancilor americane de a continua operatiunile de strangere de capital se datoreaza in mare parte dorintei acestora de a convinge investitorii si agentiile de rating ca sunt capabile sa traverseze criza financiara fara a apela la solutii de urgenta.
"Este o chestiune de incredere", a declarat unul dintre executivii de pe Wall Street. "Citi, Merrill si celelalte banci vor sa demonstreze ca isi revin in urma socului subprime si ca nu au foarte mare nevoie de ajutor din exterior", a adaugat el.
Institutiile financiare mici se afla insa intr-o situatie diferita. Bancile comerciale regionale, precum Washington Mutual sau Wachovia, au fost nevoite sa efectueze operatiuni de strangere de capital in incercarea de a evita adoptarea unor masuri mult mai drastice.
In cazul Washington Mutual, care la inceputul lunii a strans 7 mld. dolari de la o firma de private-equity, efortul a fost impulsionat de incercarea de a evita o preluare fortata de catre JP Morgan Chase. Wachovia se afla, de asemenea, intr-o pozitie vulnerabila.
Insa, in absenta oricarui semn de revenire a pietei financiare, este foarte putin probabil ca balantele contabile ale bancilor sa fie suficient de bine protejate in fata oricaror turbulente. Iar in aceasta situatie, bancile europene s-ar putea vedea nevoite sa acorde atentie sugestiilor venite din partea organismelor de reglementare.

Europa vs. SUA
Bancile europene au fost mult mai ezitante in ceea ce priveste operatiunile de majorare a capitalului.
UBS va efectua o emisiune de actiuni in valoare de 15 mld. dolari pentru a acoperi pierderile suferite din cauza investitiilor facute pe piata americana.
Bancile europene care au suferit pierderi ca urmare a declinului pietei instrumentelor financiare complexe au raportat inca nivele de profitabilitate semnificative pe celelalte segmente de activitate.
John Thain, directorul executiv al Merrill Lynch, a declarat ca institutia pe care o conduce nu mai are nevoie de noi rezerve de lichiditate, dupa ce a strans de la investitori 13 mld. dolari.
Washington Mutual a strans 7 mld. dolari de la o firma de private-equity pentru a evita o preluare fortata de catre JP Morgan Chase.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9429
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9423
Azi: 4.6098
Diferență: -0,2078
Ieri: 4.6194
Azi: 5.8083
Diferență: -0,1942
Ieri: 5.8196
Azi: 4.8066
Diferență: -0,0852
Ieri: 4.8107