Băncile greceşti din Grecia pierd depozite de 100 de milioane de euro pe zi cu toate că de două săptămâni retragerile sunt restricţionate şi au nevoie de până la 25 de miliarde de euro pentru a fi recapitalizate. Fără bani din exterior, una dintre opţiunile extreme pentru salvarea sistemului bancar va fi confiscarea unei părţi din depozitele care au mai rămas în bănci. Între timp devine tot mai evident cum criza grecească dezbină Europa, iar una din ţintele atacate este Germania.
Pe publicul şi pe politicienii greci apasă presiuni uriaşe. Financial Times scrie că problemele de lichiditate au devenit atât de acute încât băncile mai sănătoase transferă cash către cele mai slabe sub coordonarea băncii centrale. Tot FT arată că joi băncile mai aveau lichidităţi suficiente doar pentru a ţine deschise bancomatele până luni. Prin presa britanică circulă veşti că băncile greceşti au primit instrucţiuni să nu mai schimbe valută în euro. Euro în bani lichizi au ajuns pur şi simplu o marfă mult prea rară. The Telegraph avertizează că şi băncile europene simt tot mai acut impactul crizei greceşti deoarece investitorii trebuie să plătească acum dublu faţă de începutul anului pentru a se asigura, prin contracte de credit default swap, contra riscului ca o bancă să nu-şi mai plătească datoriile. Acesta ar fi un semn că teama de un posibil Grexit contaminează pieţele.
Din Grecia, ministrul economiei George Stathakis a declarat că restricţiile de capital vor fi menţinute cel puţin două luni. În Cipru, restricţiile de capital au durat doi ani, deşi iniţial estimările erau mult mai optimiste.
Între timp, executivii băncilor fac planuri de revenire sau de restructurare, explorând posibilitatea vânzării subsidiarelor din Europa Centrală şi de Est, din Turcia şi Cipru. Ei cred că pot face prea puţine pentru a se pregăti de ieşirea Greciei din zona euro deoarece în acest scenariu deciziile vor fi luate de banca centrală a Greciei. Până în prezent, băncile greceşti au supravieţuit doar pentru că Banca Centrală Europeană le-a alimentat cu lichiditate de urgenţă.
Zeci de miliarde de euro pentru a ţine băncile greceşti în viaţă
Un bancher grec de rang înalt a afirmat pentru Reuters că băncile greceşti au nevoie de capital proaspăt de 10-14 mld. euro şi să stea închise un timp chiar şi dacă Atena şi creditorii internaţionali ajung la un acord în privinţa unui nou plan de bailout pentru Grecia. Bănci au pierdut din depozite peste 34 mld. euro din decembrie. Cele mai mari bănci greceşti sunt National Bank, Piraeus, Eurobank şi Alpha Bank, care împreună au o cotă de piaţă de 95%. „Retragerile de la bancomate sunt în medie de 80-100 de milioane de euro pe zi, dar există intrări de bani de la turişti, supermarketuri şi de la exportatori“, a spus bancherul. Pe de altă parte, în fircare zi din Grecia ies
50 de milioane de euro prin transferuri autorizate pentru importuri, în pofida restricţiilor de capital. Tot Reuters scrie, citând surse apropiate situaţiei, că miniştrilor de finanţe din zona euro, reuniţi la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles pentru a stabili o bază pentru un nou bailout grecesc, li s-a spus că din acest bailout va fi nevoie de 25 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor greceşti. Suma este necesară pentru a acoperi golurile lăsate de retragerile din depozite.
Un front politic deschis contra Germaniei
În contextul negocierilor de la Bruxelles, premierul italian Matteo Renzi, cândva un autodeclarat lider al revoltei antiausteritate în Europa, a declarat pentru publicaţia italiană Il Messaggero că „Italia nu vrea ca Grecia să iasă din zona euro, iar eu îi zic Germaniei: opreşte-te aici. Să umileşti un partener european când Grecia a renunţat la mai tot ce a avut este de neconceput“.
Declaraţiile vin după ce Renzi a promis că va cere Germaniei să înceteze să mai umilească Grecia. Italia este una din economiile zonei euro considerate cele mai vulnerabile la crize economice şi financiare.
Jean Asselborn, ministrul de externe al Luxemburgului, s-a alăturat şi el frontului antigerman. „Grexitul trebuie împiedicat. Ar fi fatal pentru reputaţia Germaniei în UE şi în întreaga lume. Responsabilitatea Germaniei este mare. Nu trebuie să invocăm fantomele trecutului“, a afirmat politicianul pentru publicaţia Sueddeutsche Zeitung.
El a avertizat că dacă Germania va forţa Grecia să iasă din zona euro, va declanşa un conflict profund cu Franţa. „Aceasta ar fi o catastrofă pentru Europa“. Criza grecească muşcă chiar în parlamentul german. Partidul verzilor a caracterizat drept „de neacceptat şi necosntituţională“ o presupusă propunere a ministerului de finanţe condus de Wolfgang Schaeuble ca Grecia să stea în afara zonei euro cinci ani, potrivit Euractiv.
Şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, a ridiculizat ideea Grexitului temporar. „Nu există un Grexit la timp. Grexitul nu poate fi decât pur şi simplu sau deloc.“
Venită ieri la Bruxelles, cancelarul german Angela Merkel a declarat în faţa reporterilor că încrederea, cea mai importantă monedă, a fost pierdută.
