• Leu / EUR4.9457
  • Leu / GBP5.7676
  • Leu / USD4.6170
Business Internaţional

Băncile se comportă obraznic, dar statele nu vor mai fi lângă ele să le salveze

Băncile se comportă obraznic, dar statele nu vor mai fi lângă ele să le salveze

Autor: Bogdan Cojocaru

12.04.2016, 00:05 1747
Au trecut nouă ani de la ultima criză financiară şi economică, la care bancherii au avut o contribuţie majoră, şi încă mai apar dovezi, din toate părţile, ale comportamentului obraznic şi ale exceselor băncilor. 

HSBC apare mai peste tot în „documentele Panama“, Raiffeisen şi Societe Generale sunt implicate şi ele în scandal, ultima fiind anchetată de autorităţi. În Austria, CEO-ul Hypo Landesbank Vorarlberg a demisionat din cauza acestui scandal. La fel a făcut şi premierul Islandei după ce s-a aflat că a deţinut active la băncile care au adus la faliment economia şi pe care statul le-a naţionalizat. În Italia, băncile intoxicate cu credite neperformante şi clienţii lor au nevoie de ajutorul special al statului.

În Marea Britanie, procesele şi amenzile pentru conduită ilegală le-au costat pe cele mai mari bănci de retail şi pe alte instituţii de creditare 53 de miliarde de lire sterile în ultimii 15 ani, potrivit unui studiu al think-tank-ului New City Agenda.

Austria este prima ţară din UE care profită de o nouă legislaţie europeană şi se spală pe mâini de păcatele unei bănci mici, punând la plată creditorii şi împingând o regiune cu 500.000 de locuitori cu un pas mai aproape de default.

Autoritatea financiară austriacă a evaluat la opt miliarde de euro pasivul net al fostei bănci regionale Hypo Group Alpe Adria (HGAA), falimentată. Din aceste creanţe, 6,4 miliarde de euro sunt garantate de provincia Carinthia, care estimează că nu poate plăti tot. Suma este de trei ori mai mare decât bugetul său anual. Datoriile cu prioritate ale Heta, „banca rea“ creată în 2014 pentru administrarea activelor HGAA, nu vor putea fi acoperite decât în proporţie de 46%, adică vor fi plătite doar 4,7 miliarde de euro, iar creanţele de rang secund (900 milioane euro) nu vor fi onorate deloc, a hotărât autoritatea financiară. Dobânzile n-au mai fost plătite din martie 2015.

Printre creditori se numără banca franco-belgiană Dexia, grupurile germane Commerzbank, Deutsche Bank şi GDV şi grupul de investiţii PIMCO, care s-au pregătit de o luptă de durată în instanţele de judecată, scrie La Tribune.

Statul austriac a pierdut deja 5,5 miliarde euro după ce a naţionalizat Hypo în încercarea de a o salva , iar după înfiinţarea Heta a constatat că ar mai fi nevoie de o recapitalizare de 8,5 miliarde euro. Hypo a intrat în probleme după ce s-a extins agresiv în Balcani, iar Carinthia după acorduri de garantare dubioase încheiate cu banca. Prin punerea la plată a creditorilor prin bail-in, Austria devine prima ţară din UE care testează oficial Directiva Europeană de Rezoluţie Bancară, introdusă anul acesta.

În Italia, guvernul pregătea ieri un decret pentru compensarea acţionarilor mici sacrificaţi de stat pentru salvarea băncilor regionale Banca Etruria, Banca delle Marche, Cassa di Risparmio della Provincia di Chieti şi Cassa di Risparmio di Ferrara. Compensaţiile pot fi plătite fărăîncălcarea noilor reguli europene graţie unui acord convenit de Roma cu Comisia Europeană. Unii analişti spun Roma a primit un privilegiu de la UE. Cei mai mulţi dintre acţionarii sacrificaţi sunt oameni de rând care şi-au investit economiile în acţiunile vândute lor de bănci, oameni ale căror voturi contează pentru premier.

Tot în Italia, banca centrală a efectuat o percheziţie în birourile Bank of China, bancă deţinută de statul chinez, acuzată că a ajutat la scoaterea ilicită a 4,5 miliarde de euro din Italia în China în perioada 2006-2010, scrie Reuters, care citează surse apropiate situaţiei.

Se poate spune că anemia economică a Europei are de-a face cu sistemul bancar defect, scrie Bloomberg. Iar defecţiunile persistă pentru că autorităţile o permit. Băncile din zona euro beneficiază de fonduri aproape nelimitate şi fără niciun cost, dar autorităţile de regementare,  în loc să le forţeze să-şi consolideze capitalul, le-au permis să le plătească acţionarilor miliarde de euro sub forma dividendelor şi răscumpărărilor de acţiuni. 40 dintre băncile din zona euro au plătit investitorilor 400 de miliarde de euro de la izbucnirea crizei financiare. Dacă ar fi înapoiat mai puţini bani, băncile ar fi avut mai multe resurse cu care să crediteze economiile.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9457
Diferență: -0,0303
Ieri: 4.9472
Azi: 4.6170
Diferență: -0,3281
Ieri: 4.6322
Azi: 5.7676
Diferență: -0,9922
Ieri: 5.8254
Azi: 4.7889
Diferență: -0,0543
Ieri: 4.7915