Bazarul Mare din Teheran, odinioară motor economic şi aliat decisiv al revoluţiei din 1979, se întoarce astăzi în centrul scenei – de data aceasta ca simbol al frustrării cotidiene. Pe fondul prăbuşirii rialului, al inflaţiei de peste 40% şi al unei economii sufocate de sancţiuni şi management defectuos, negustorii spun că „nu mai pot face comerţ”, iar strigătele din aleile boltite au devenit din nou politice. Întrebarea care pluteşte peste piaţa de 100 de hectare este una incomodă: poate un bazar slăbit să mai aprindă încă o revoluţie?
În perioada premergătoare revoluţiei din 1979 din Iran, negustorii din istoricul Bazarul Mare din Teheran, inima seculară a puterii comerciale din capitală, au luat o decizie radicală. Pierzându-şi răbdarea cu monarhia Pahlavi care conducea ţara - şi alarmaţi de venirea ameninţătoare a magazinelor universale în stil occidental - negustorii au oferit revoluţionarilor sprijin şi bani, contribuind la ridicarea la putere a clericilor cu turbane şi la naşterea republicii islamice de astăzi.
Aproape cinci decenii mai târziu, Bazarul Mare a devenit din nou un loc de agitaţie, fiind un epicentru al protestelor împotriva dificultăţilor economice din viaţa de zi cu zi care s-au transformat în cea mai mare provocare internă din ultimii ani la adresa sistemului la crearea căruia chiar negustorii târgului au ajutat, scrie Financial Times. Protestele care anul acesta au luat amploarea unei revoluţii sângeroase au început cu comercianţii din Teheran luna trecută, iar protestatarii s-au adunat rapid în număr mare în piaţa istorică.
Sloganuri antiregim precum „Moarte dictatorului” şi „Libertate, libertate” au răsunat pe aleile înguste şi boltite ale bazarului, în timp ce demonstranţii se ciocneau cu forţele guvernamentale antirevoltă. Multe prăvălii şi magazine au fost forţate să se închidă din cauza turbulenţelor, în timp ce comercianţii din bazarurile din alte părţi ale ţării au organizat greve scurte pe măsură ce agitaţia s-a transformat în demonstraţii populare împotriva regimului şi în unele dintre cele mai grave violenţe de la revoluţia din 1979 încoace. Deşi influenţa politică a comercianţilor din Bazarul Mare a fost de mult depăşită de marile conglomerate care au legături cu regimul, protestele din piaţa istorică au fost o reamintire a influenţei simbolice a negustorilor.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru
