De când BCE a anunţat în martie că va începe să cumpere bonduri euro emise de companii cu rating recomandat investiţiilor, emisiunile de datorii în acest sector au crescut la peste 110 miliarde de euro, scrie Reuters.
Cele mai scumpe substanţe din lume: ce costă 27 mil. dolari pe gram? Dar 62.500 mld. dolari?
Spre exemplu, producătorul francez de gaze naturale Air Liquide a ieşit luni pe piaţă cu titluri de trei miliarde de euro, o tranzacţie în care doar una din cinci părţi are un cupon mai mare de 1%, conform datelor Bloomberg.
Ca şi în cazul economiilor solide din zona euro, costurile de finanţare ale companiilor au ajuns la niveluri nemaivăzut de joase. Când BCE nici nu începuse achiziţiile, yieldul mediu al obligaţiunilor în euro emise de companiile cu rating ridicat scăzuse deja luni la 1,002%, potrivit informaţiilor Bank of America Merrill Lynch.
Pentru investitorii care caută yielduri mai mari, programul BCE este vătămător deoarece îi trimite în alte părţi ale lumii pentru a găsi randamente decente. Noile achiziţii vor face ca yieldurile ridicate să fie şi mai greu de găsit în zona euro.
„BCE distorsionează piaţa. Dacă yieldurile scad sub 1%, se produc şocuri“, spune David Riley, analist la BlueBay Asset Management. Randamentele titlurilor companiilor cu rating din categoria „investment-grade“ au coborât pentru prima dată sub 1% anul trecut (0,93% în martie 2015), când preşedintele BCE Mario Draghi a extins programul de achiziţii de obligaţiuni, după care au revenit peste acest prag. În 2011, yieldurile se situau la 4,5%.
„Perspectiva unui yield mediu mai mic de 1% este foarte înspăimântătoare. Investitorii sunt împinşi în afara zonei de comfort, în sectoare mai riscante, unde s-ar putea să nu aibă experienţă“, spune şi Esteban Valencia, analist la Societe Generale.
Şi Felix Herrmann, strateg al firmei de investiţii Blackrock, crede că de acum investitorii ar trebui să se aştepte la „distorsiuni substanţiale“ şi pe piaţa datoriilor companiilor, nu doar a obligaţiunilor guvernamentale, potrivit Handelsblatt.
Alţi analişti cred că noile achiziţii ale BCE pot deschide un conflict fără precedent dacă banca ajunge să deţină cantităţi mari de datorii ale companiilor pentru care va fi nevoie de restructurare, scrie Reuters.
Primele semne arată că BCE cumpără de pe piaţa secundară obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani emise de companii de utilităţi. Se pare că instituţia ţinteşte titluri sigure, cu rating bun, însă la această categorie de active au fost observate puseuri de default în trecut, mai ales atunci când problemele din industrie s-au înrăutăţit brusc. În perioada 2012-2015 nu au existat defaulturi la astfel de companii, dar au fost în timpul crizei telecom din anii 2000. Doar în 2002 au întrat în default 13 companii cu rating „investment-grade“.
În timp ce BCE este limitată legal în ceea ce priveşte iertarea de datorie în cazul guvernelor, nu există legi care să reglementeze rolul băncii în restructurarea datoriilor companiilor. Această flexibilitate a permis instituţiei să stabilească o limită superioară generoasă, de 70%, pentru deţinerile de obligaţiuni corporate.
„Este foarte greu să risipeşti impresia că este un bailout dacă BCE cumpără până la 70% din datoriile unei companii“, spune Richard Nevins, analist la Cadwalader, Wickersham & Taft.
„Iar banca centrală nu va vrea să-şi asume un rol activ în nicio restructurare, în condiţiile în care votarea unui plan care presupune concedieri multe într-un stat din zona euro va fi nedigerabilă politic“.
Prin achiziţii de obligaţiuni corporate, BCE poate deveni un creditor important al unei companii în restructurare şi de aceea chiar şi asumarea unui rol mai puţin activ poate presupune negocieri.
Pe piaţa obligaţiunilor suverane, distorsiunile au căpătat deja o amploare nemaivăzută. Săptămâna aceasta, yieldul mediu al bondurilor guvernului german a devenit negativ. Investitorii pot primi randamente pozitive doar pentru titluri guvernamentale cu scadenţe de zece ani sau mai mari. Ieri, obligaţiunile cu scadenţa de zece ani au atins un nou minim istoric, de 0,33%, potrivit Financial Times.
Plonjonul randamentelor din zona euro s-a accentuat după ce BCE şi-a majorat programul de achiziţii de obligaţiuni cu 20 de miliarde de euro, la 80 de miliarde de euro pe lună.
La polul opus al zona euro, randamentele obligaţiunilor greceşti sunt mari, de peste 7% în cazut scadenţei de zece ani. Însă obligaţiunile elene, atât cele guvernamentale cât şi cele ale companiilor, rămân netractive pe pieţele internaţionale. Investitorii nu sunt dispuşi să-şI asume riscuri cu Grecia, potrivit Kathimerini.
Tot pe tărâmul dobânzilor negative, pentru economia elveţiană luna mai este a 16-a lună consecutivă de deflaţie. Banca centrală a Elveţiei, cea a Danemarcei, a Suediei şi BCE experimentează cu dobânzile negative începând cu 2014 - 2015.
