Băncile elene sunt dependente de fondurile ELA pentru suplimentarea lihidităţilor, în condiţiile în care BCE refuză, începând cu luna ianuarie, să mai accepte obligaţiuni emise de guvernul de la Atena drept garanţii pentru noi credite acordate instituţiilor bancare din Grecia.
Potrivit sursei menţionate, tot mai mulţi membri din Consiliul Guvernatorilor al BCE s-au pronunţat împotriva suplimentării lichidităţilor oferite băncilor elene prin ELA, program al cărui plafon a fost majorat aproape săptămânal din ianuarie şi care în prezent este de 74 miliarde de euro.
Printre măsurile analizate de BCE pentru limitarea finanţărilor se numără reducerea sumei maxime care poate fi accesată prin ELA, precum şi majorarea nivelul de "haircut" (marja care se deduce din valoarea de piaţă a activelor eligibile pentru a se obţine valoarea ajustată a acestora) pentru garanţiile depuse de băncile din Grecia.
În cazul intrării Greciei în incapacitate de plată, haircut-ul ar putea ajunge chiar la 75% din valoarea garanţiilor, potrivit CNBC.
Grecia riscă să rămână fără bani şi să nu-şi mai poată plăti datoriile pe care trebuie să le achite Fondului Monetar Internaţional (FMI) în lunile mai şi iunie, în lipsa unei finanţări suplimentare din partea creditorilor externi.
În aceste condiţii, guvernul elen a emis luni un ordin prin care obligă instituţiile statului să îşi transfere rezervele de numerar la banca centrală. Decizia de a confisca, practic, rezervele de numerar depozitate în prezent la băncile comerciale ar putea aduce guvernului circa 2 miliarde de euro, au declarat două persoane apropiate situaţiei.
Costurile de finanţare ale Greciei pe pieţele externe au atins marţi noi recorduri. Randamentul obligaţiunilor pe doi ani a urcat la peste 28,5%, cel mai ridicat nivel pentru o asemenea maturitate, în timp ce obligaţiunile pe 10 ani aveau un randament de 13,32%, maximul ultimilor doi ani.
O traiectorie inversă a randamentelor pentru obligaţiuni, în care titlurile cu maturitate mai mică au un randament mai mare decât cele pe termen lung, arată că investitorii estimează o probabilitate de default ridicată în cazul statului emitent, notează MarketWatch.
Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat în 2010 cu FMI, UE şi BCE, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul de la Atena refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.
Miniştrii din zona euro au cerut de mai multe ori guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.
Noile propuneri ale guvernului elen vor fi analizate la o întâlnire a miniştrilor de finanţe ai statelor din zona euro la Riga, în Letonia, pe 24 aprilie.
