Locotenenţii preşedintelui Băncii Centrale Europene Christine Lagarde se ridică rând pe rând pentru a cere pornirea luptei cu inflaţia şi folosirea creşterilor de dobânzi în acest război. Astfel de acţiuni vor avea consecinţe asupra monedelor şi dobânzilor economiilor est-europene.
În noiembrie anul trecut, când inflaţia doar îşi arăta colţii în zona euro, Christine Lagarde spunea hotărât că este improbabil ca instituţia sa să majoreze dobânzile în 2022. Euro s-a depreciat rapid faţă de dolar atunci, ceea ce probabil că Lagarde şi urmărea. O monedă mai slabă face ca exporturile să fie mai competitive pe piaţa internaţională, ceea ce ajută la creşterea economică, în acest caz, la revenirea zonei euro dintr-o recesiune cruntă. De asemenea, deprecierea monedei hrăneşte cu energie inflaţia, iar în zona euro inflaţia a lipsit timp de un deceniu şi a refuzat să crească la ţinta dorită de BCE. Apoi, pentru a creşte dobânzile, aşa cum făceau şi încă fac băncile est-europene şi cum se pregăteşte să facă şi Rezerva Federală americană, BCE ar trebui ca mai întâi să retragă programele masive de achiziţii de obligaţiuni prin care ţine jos costurile de finanţare ale statelor euro.
De atunci, situaţia pare să se fi schimbat mult în rău. Inflaţia accelerează la cote la care nimeni n-ar fi îndrăznit să se gândească în urmă cu doar câteva luni, iar creşterea economică frânează, posibil din cauza scumpirilor scăpate de sub control. Germania, cea mai mare economie europeană, a ajuns în pragul recesiunii.
Acum nu doar comentatori şi economişti îi cer lui Lagarde să dea cât mai curând startul la majorări de dobânzi. Şi colegii şefei de la BCE au început să facă presiuni în acest sens. Lagarde şi locotenenţii săi îşi menţin mesajul că BCE nu trebuie să se grăbească, dar creşteri de dobânzi anul acesta nu mai pot fi excluse.
Pariurile sunt care mai de care mai îndrăzneţe. Iar dacă BCE ridică dobânzile, adică scumpeşte creditul în zona euro, euro se va aprecia, cu efecte asupra monedelor statelor est-europene, asupra leului, forintului, zlotului şi coroanei cehe. Leul şi forintul în special sunt predispuse la depreciere, dar tendinţa s-a estompat, în ton cu evoluţia tuturor acestor monede est-eruopene, când politica de înăsprire monetară a băncilor centrale din regiune, adică de majorare a dobânzilor, a intrat într-o viteză superioară.
Mulţi analişti sunt de acord că tendinţa de apreciere a leului, forintului, zlotului şi coroanei va continua, dar va fi influenţată, adică frânată, mai întâi de deja iminentele majorări de dobânzi pe care Fed le va face anul acesta şi mai apoi de reacţiile BCE. Aprecierea monedelor est-europene ar mai tempera inflaţia care în această regiune a atins cote demne de o criză.
În zona euro, chiar luna aceasta, preşedintele băncii centrale a Olandei Klaas Knot a spus că se aşteaptă ca BCE să înceapă să urce dobânzile în ultimul trimestru al acestui an, scrie Reuters.
Knot este şi membru în consiliul guvernator al BCE, adică este unul din locotenenţii lui Lagarde.
El vrea, de asemenea, ca banca centrală a zonei euro să se retragă din achiziţiile de obligaţiuni cât mai curând posibil. Olandezul apreciază că viitoarea majorare de dobândă va fi de un sfert de punct procentual, iar următoarea va fi aplicată în primul trimestru din 2023. Comentariile sale au venit după ce chiar Lagarde a deschis, prin cuvinte, uşa majorărilor de dobânzi în 2022, renunţând la mesajul că acestea sunt „improbabile“. Apoi a închis-o. Colegul german al lui Knot, noul preşedinte al Bundesbank Joachim Nagel, a intervenit şi el tot luna aceasta spunând că o acţiune decizivă din partea BCE pe frontul inflaţiei ar putea veni anul acesta. El s-a referit la creşteri de dobânzi şi a avertizat că inflaţia este la cote prea ridicate pentru a fi confortabilă.
Pentru Nagel, hotărâtoare la adoptarea unei poziţii pro-normalizare a politicii monetare vor fi cifrele despre inflaţie din martie. Dacă acestea arată că scumpirile continuă neabătute, atunci germanul va propune creşterea dobânzilor spre finalul anului. Slovacul Peter Kazimir, de asemenea membru în consiliul guvernator al BCE, a propus ca BCE să retragă achiziţiile de obligaţiuni în vară, ceea ce ar netezi calea pentru creşterile de dobânzi, notează Bloomberg. El a precizat că achiziţiile sunt un instrument creat pentru repornirea inflaţiei când zona euro se confrunta cu deflaţie, adică cu scăderi prelungite de preţuri, iar acum acesta nu mai este util.
Chiar şi economistul şef al BCE Philip Lane a spus că inflaţia anemică, sau „ultrascăzută“, care caracteriza până nu demult zona euro este probabil să nu se mai întoarcă nici după terminarea pandemiei. Acest lucru se datorează, printre altele, unor schimbări produse în ţesătura economică. Martins Kazaks, colegul leton al lui Lagarde, crede că este „destul de probabilă“ o majorare de dobânzi anul acesta. Ţările baltice se confruntă cu cea mai brutală inflaţie din UE. Analiştii de la Deutsche Bank apreciază că BCE va acţiona asupra dobânzilor în decembrie.
Strategii de la Wells Fargo au făcut acelaşi pariu. În schimb, agenţia de rating Fitch o vede pe BCE acţionând abia în 2024. Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale franceze, insistă ca BCE să oprească achiziţiile de active în trimestrul trei. Vojtech Benda, de la banca centrală a Cehiei, ţară care nu face parte din zona euro, crede că este probabil ca şi Fed, şi BCE să majoreze dobânzile mai curând şi mai rapid decât s-a anticipat, caz în care instituţia sa va fi nevoită să ţină dobânzile sus mai mult timp. Iar aceeaşi lucru este valabil pentru toate băncile centrale est-europene.
