• Leu / EUR4.9192
  • Leu / GBP5.6962
  • Leu / USD4.6852
Business Internaţional

Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), spune, într-un interviu în exclusivitate, că cei care au trecut prin hiperinflaţie nu uită şi tind să se aştepte la inflaţia mare. Cât de complicată este ieşirea din spirala inflaţionistă pentru România, care a văzut inflaţie şi de 300% în anii '90?

Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), spune, într-un interviu în exclusivitate, că cei care au trecut prin hiperinflaţie nu uită şi tind să se aştepte la inflaţia mare. Cât de complicată este ieşirea din spirala inflaţionistă pentru România, care a văzut inflaţie şi de 300% în anii '90?

Autor: Răzvan Botea

10.09.2022, 17:09 1218

Aştepţi inflaţie? Atunci va fi inflaţie. Aşteptările inflaţioniste generează inflaţie, pentru că angajaţii, aşteptându-se în continuare la creşteri de preţuri, solicită măriri salariale. Măririle salariale, la rândul lor, creează inflaţie, pentru că stimulează consumul, arată teoria economică. Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), spune, într-un interviu în exclusivitate, că cei care au trecut prin hiperinflaţie nu uită şi tind să se aştepte la inflaţia mare. Cât de complicată este ieşirea din spirala inflaţionistă pentru România, care a văzut inflaţie şi de 300% în anii '90?

În economiile emergente, inflaţia poate fi mai greu de îmblânzit decât în economiile avansate. Amintiţi-vă de hiperinflaţia din anii '90. Cercetările academice arată că dacă întâmpini o inflaţie de 10%, se uită. Dar dacă întâmpini o hiperinflaţie de-a lungul vieţii, această amintire rămâne”, a spus  Beata Javorcik, economista-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Originară din Polonia, ea aminteşte că în România anilor '90, cel puţin în prima parte a decadei, inflaţia putea fi să urce şi la 300% în anumite luni, ceva ce astăzi pare de neimaginat. Abia în 1997 Banca Naţională a României a redus inflaţia la o rată anuală de „numai” 41%, după ce, în 1997, rata anuală a inflaţiei a fost de 151%. O astfel de „traumă” colectivă, cum este hiperinflaţia, explică Beata Javorcik, ajustează aşteptările consumatorilor. Astfel, aşteptările inflaţioniste cresc mult mai mult într-o ţară ca România şi generează inflaţie la rândul lor. „Deci, asta înseamnă că oamenii ar putea avea mai multe şanse să-şi ajusteze aşteptările inflaţioniste. Şi odată ce aşteptările inflaţioniste sunt decuplate de ţintele băncii centrale, este mult mai greu să reduci inflaţia”, spune ea, în interviu, acordat cu ocazia unei vizite în România pentru o conferinţă organizată de BERD şi de Camera de Comerţ Română pentru Diversitate (Romanian Diversity Chamber of Commerce), o organizaţie nonprofit fondată de casa de avocatură Dentons, împreună cu mai multe companii care sunt prezente în România.

În cadrul interviului, Beata Javorcik a vorbit despre spirala inflaţionistă din România şi din regiune, despre implicaţiile sociale şi economice ale războiului din Ucraina, dar şi despre reconstrucţia Ucrainei de după război şi despre evoluţia economiei României. Ea a fost numită economistă-şefă a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2019 pentru un mandat de trei ani, iar în vara aceasta a primit încă un mandat. Doctor în economie la prestigioasa universitate americană Yale, în prezent deţine un post de profesor titular la catedra de economie a Universităţii Oxford, activitate pe care a suspendat-o pe perioada exercitării funcţiei la BERD. Pieţele emergente sunt afectate mai puternic de inflaţie decât economiile avansate şi din alte motive, spune ea. Pentru că oamenii sunt mai săraci, ei cheltuiesc o parte mai mare din veniturile lor pentru nevoi precum încălzirea caselor şi hrană. În Germania, o gospodărie medie cheltuieşte 7% din buget pe plăţile de utilităţi. În România, 25%. „Cum ar trebui să fie creionate politicile legate de această provocare a oamenilor care nu au suficienţi bani pentru a plăti încălzirea sau pentru a-şi plăti creditele? Abordarea corectă este legată de transferuri către gospodăriile mai sărace. Ceea ce vedeţi că se întâmplă, în schimb, este că guvernele iau măsuri generale. Deci scazi taxele la alimente, TVA-ul la combustibil”. Soluţia este protecţia socială, explică ea, dar pentru cei care au nevoie. Pentru că prin măsuri generale, beneficiind toată lumea de acestea, doar se generează mai multă inflaţie. „Protecţie socială. Aceasta este calea. Dar, în schimb, ceea ce vedem în multe ţări, este că guvernele ajută pe toată lumea, reduc taxele. Şi asta înseamnă că nu facem niciun progres, pentru că şi mediile mai bogate beneficiază.” Despre criza economică în România şi în Europa Centrală şi de Est (ECE), Beata Javorcik spune că, pe datele actuale, nu se pune problema, dar situaţia este foarte complicată. Mai mult, dacă războiul va continua şi dacă Rusia sistează livrările de gaze către Europa, toată recuperarea economică de după pandemie se va evapora. „Cred că ţările din regiune se confruntă cu consecinţe mari din cauza războiului. Şi aş numi-o o situaţie economică foarte provocatoare, ştiţi, foarte provocatoare.  Deci, dacă războiul va continua mai mult şi dacă livrările de gaze naturale către Europa sunt întrerupte, atunci ne-am aştepta să vedem ca redresarea post-COVID să fie eliminată.”

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9192
Diferență: 0,0122
Ieri:
Azi: 4.6852
Diferență: 0,0363
Ieri:
Azi: 5.6962
Diferență: -0,1035
Ieri:
Azi: 4.9737
Diferență: -0,0583
Ieri: