Business Internaţional

Blestemul unei economii care nu produce: Scumpirea mâncării şi a energiei este ceea ce ar face viaţa mult mai grea grecilor după Grexit

Autor: Bogdan Cojocaru

07.07.2015, 21:03 3967

Grecia este dependentă în proporţie de 52% de importurile de alimente şi îşi acoperă din importuri 80% din nevoia de energie, după cum spune Constantine Michalos, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Atena. După ieşirea din zona euro, noua monedă a Greciei ar suferi o devalorizare galopantă, ceea ce ar face mai scumpe importurile de orice fel. În Bulgaria, cel mai sărac stat din UE, în 2013 guvernul a căzut după proteste masive cauzate de creşterea facturii la electricitate peste noapte.

Preţul plătit de greci acum la electricitate, raportat la standardul puterii de cumpărare (o monedă comună folosită de Eurostat, institutul de statistică al Uniunii Europene, pentru o mai bună comparare între state) este la nivelul unora dintre ţările din Europa de Est. Rata de participare la referendumul de duminică prin care grecii au spus nu condiţiilor de bailout propuse de creditori rata de participare a fost de 60%. Aceasta înseamnă că guvernul lui Alexis Tsipras nu are sprijinul majorităţii covârşitoare a grecilor.

„Trebuie luat în considerare că economia Greciei nu este una bazată pe producţie. Suntem depenenţi în proporţie de 52% de importuri în ceea ce priveşte nevoia de alimente. Suntem dependenţi în proporţie de aproape 80% de importuri pentru acoperirea necesarului de energie, aşa că nu ne permitem luxul nici măcar de a lua în considerare o monedă naţională. Ar fi coşmar timp de 8 până la 12 luni“, a explicat pentru CNBC Michalos.

Cele mai multe cheltuieli ale grecilor se duc pe mâncare (20% din total), pe între­­ţi­nere (14% - apă, curent, combustibil, chel­tuieli cu locuinţa) şi pe transport (13%). Gre­cia este singura ţară din UE în care majo­ritatea cetăţenilor (peste 60%) sunt foarte îngrijoraţi de producţia naţională de alimente. Mâncarea şi energia mai scumpe ar veni în condiţiile în care accesul Greciei pe pieţele externe este blocat, iar salariile şi pensiile au fost tăiate. Pensiile înghit 16% din PIB, aproape cât aduce turismul.

La scumpirea mâncării şi energiei s-ar adăuga medicamentele mai scumpe. Fostul premier Antonis Samaras a avertizat că standardele de viaţă s-ar prăbuşi cu 80% în doar câteva săptămâni dacă Grecia iese din zona euro.

Problema exporturilor

Teoria celor care susţin că Greciei i-ar fi mai bine în afara zonei euro spune că devalorizarea noii monede ar face exporturile ţării mai ieftine şi deci mai atractive. Citigroup a calculat că în opt crize valutare anterioare, cursul de schimb s-a prăbuşit cu 40%. Unele din „beneficiile“ scăderii cursului ar fi contrate de inflaţia mare, dar chiar şi o creştere de 15% a preţurilor ar transforma o scădere nominală de 40% într-o devalorizare ajustată la inflaţie de 30%.

Devalorizarea internă a funcţionat pentru alte state aflate sub programe de bailout (Portugalia, Spania spre exemplu). Dar Grecia este diferită, iar problema ei este că exporturile, necompetitive, nu ajută prea mult economia, scrie pentru Project Syndicate Daniel Gros, directorul Centrului pentru Studii Politice Europene.

Puţina creştere a exporturilor înregistrate de Grecia în ultimul timp este amăgitoare deoarece vine mai ales din vânzarea produselor din petrol.

Grecia importă aproape tot petrolul consumat, dar are patru rafinării. Cum marjele rafinăriilor de obicei nu depăşesc 5%, economia câştigă puţină valoare adăugată din exporturile de petrol procesat. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alte exporturi care au crescut, precum metalele.

 O altă problemă este industria transportului naval, cel mai mare serciciu exportat de Grecia. Aceasta are puţine legături cu restul economiei, având în vedere că firmele cu operaţiuni în domeniu nu plătesc taxe şi au puţini angajaţi în Grecia (echipajele sunt recrutate de obicei din state unde salariile sunt foarte mici). Contribuţia la economie a acestui sector este subminată de declinul cererii pentru materiilor prime transportate. 

Produsele prelucrate, care aduc valoare adăugată şi locuri de muncă, reprezintă o parte mică din exporturile totale. De altfel, comerţul extern, după unele analize, reprezintă doar 12% din PIB-ul ţării, mult mai puţin decât ar fi de aşteptat pentru o economie mică cum este cea a Greciei. Pentru ca Atena să poată evita declunul importurilor şi deci al cererii interne, exporturile ar trebui să crească de mai mult de două ori.

Dar exporturile nu sunt zero. O Grecie cu 30% mai ieftină ar fi mai atractivă pentru turişti. Turismul contribuie cu aproape 18% la PIB. Însă în acest sector evaziunea fiscală este o tradiţie, nu doar în Grecia, ci în toată lumea.

AFACERI DE LA ZERO