În doar 12 luni, instituţii de prognoză prestigioase care ţin sub supraveghere economia germană au trecut de la exuberanţă la prudenţă. Acum ele văd cea mai mare economie a Europei încetinind considerabil. Riscurile s-au înmulţit atât de mult încât chiar şi estimările de creştere micşorate par prea optimiste.
Brexitul, conflictele comerciale internaţionale, investiţiile slabe ale companiilor, criza personalului calificat, avansul lent în inovare şi reducerea încrederii întunecă perspectivele de creştere ale economiei germane, de care depind exporturile şi industriile avansate ale Europei de Est. Încetinirea va avea efecte în societate şi în mediul privat. Ministrul de finanţe, fostul primar al Hamburgului Olaf Scholz, a avertizat că germanii va trebui să-şi ia adio de la reducerile şi facilităţile fiscale cu care au fost obişnuiţi până acum, scrie Deutsche Welle.
„Vremurile bune în care statul încasa din taxe mai mult decât se aştepta se apropie de sfârşit“, a spus Scholz pentru cotidianul Bild am Sonntag. Acest lucru restricţionează capacitatea guvernului de a implementa noi reduceri de taxe şi de a majora investiţiile publice, a explicat ministrul. El semnalizează astfel că impulsul economiei germane va slăbi în următorii ani.
Pesimismul este încurajat de cele mai recente date macroeconomice. Comenzile pentru fabricile germane au scăzut în noiembrie mai mult decât s-a anticipat pe fondul deteriorării comenzilor din zona euro, scrie Financial Times. Indicatorul s-a redus cu 1% în raport cu nivelul din octombrie şi cu 4,3% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, cel mai mare declin din ultimii şase ani. Scăderea lunară a fost accentuată de un salt al comenzilor pentru aeronave în octombrie. De asemenea, la început de an s-au diminuat şi aşteptările investitorilor germani, potrivit indicatorului Sentix, care a înregistrat a treia scădere lunară consecutivă şi a ajuns la cel mai scăzut nivel din august 2012, când preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi a lansat celebrul avertisment pentru speculatori că va face „tot ce se poate“ pentru a apăra euro. La acelaşi minim a scăzut şi indicatorul aşteptărilor pentru zona euro, despre care analiştii Sentix spun că „este periculos de aproape de stagnare“. Sondajul Sentix are la bază răspunsurile date de aproape 1.000 de investitori. Manfred Hubner, directorul general al firmei de cercetare, crede că „nici politicienii şi nici băncile centrale nu par să-şi fi dat seama de amploarea pierderii de energie“.
Privitor la economia germană, prestigiosul institut de cercetare economică Ifo este cel mai pesimist, estimând o creştere de 1,1% în acest an, după un avans apreciat la 1,5% în 2018, scrie publicaţia germană de business Handelsblatt. Principalul factor de încetinire, spune directorul Ifo Clemens Fuest, este faptul că China nu mai este locomotiva de creştere a economiei globale. „Îngrijorările sunt justificate“, a spus el. Economia germană, puternic dependentă de exporturi, s-a contractat deja neaşteptat în trimestrul iulie-septembrie, cu 0,2%. Economiştii au găsit că principala cauză a fost una excepţională, o perturbare a producţiei în industria auto.
Curenţii potrivnici descurajează şi firmele mici şi mijlocii, în general optimistele Mittelstand, coloana vertebrală a economiei germane. Pentru prima dată în ultimii doi ani, indicele încrederii în sectorul afacerilor realizat de KfW şi Ifo a intrat în teritoriul negativ luna trecută. Descurajantă este încetinirea activităţii economice în China, însă pericolul imediat pentru economia germană este Brexitul, mai ales dacă Marea Britanie iese din UE fără un acord de tranziţie. Un Brexit fără acord ar reduce creşterea economiei germane cu 0,5%, potrivit Institutului de Cercetare Economice din Koln, care a calculat că un exit ordonat ar diminua avansul cu doar 0,14%. Cele mai expuse la încetinirea globală sunt IMM-urile care au rămas în urmă cu inovarea. Un studiu recent al asociaţiei de lobby pentru industrie BDI a găsit că Germania se clasează a patra la capitolul inovaţie într-un top cu 35 de ţări, însă pierde teren în faţa primelor trei clasate, Singapore, Elveţia şi Belgia.
Lipsa forţei de lucru cu pregătire adecvată devine, de asemenea, o problemă care-şi pune amprenta asupra creşterii. Pentru managerii unora din IMM-uri, penuria de forţă de muncă a crescut atât de mult încât speră ca o încetinire economică să reducă tensiunile. În ultimul deceniu, numărul locurilor de muncă a crescut cu cinci milioane. Numărul de locuri de muncă vacante se situează la nivelul record de 1,2 milioane şi este cu 75% peste cota din urmă cu cinci ani.
Este acută în special problema lipsei de ingineri şi specialişti IT. Companiile nu mai găsesc astfel de angajaţi în Germania şi apelează la specialişti din Europa de Est, India şi China. Aceasta înseamnă că în unele cazuri IMM-urile trebuie să se mulţumească cu personal mai puţin eficient. Problemele cu recrutarea înseamnă şi întârzieri cu livrările, notează Financial Times. Circa 60% din companiile germane consideră că penuria de forţă de lucru calificată, care reflectă şi îmbătrânirea populaţiei, reprezintă o ameninţare pentru performanţele lor economice. În urmă cu opt ani, doar 16% dintre companii credeau acest lucru, potrivit unui sondaj realizat de Asociaţia Camerelor de Comerţ şi Industrie germane. „Capcana demografică se va închide“, avertizează Markus Dˆrle, şeful de resurse umane de la Stihl Group, cel mai mare producător de drujbe la nivel mondial. În plină era a automatizării şi tranziţiei digitale, companiilor germane le-au lipsit doar anul acesta 82.000 de specialişti IT, cu 50% mai mult decât anul trecut. Un studiu Bitkom a găsit că patru din cinci firme duc lipsă de personal IT potrivit nevoilor lor.
