Economiştii sunt buni la a analiza în profunzime forţele care pun în mişcare sau care opresc inflaţia sau productivitatea sau la a explora efectele secundare ale distribuirii inegale a fructelor creşterii economice. Însă ei au probleme mari în a-şi adapta ecuaţiile pentru a include evenimentele politice, în special pe cele care nu au precedent, scrie The Wall Street Journal.
„Prezicătorii se simt adesea motivaţi să umfle probabilitatea pentru cele mai pesimiste scenarii“, spune Philip Tetlock, expert în prognoze politice la Universitatea Pennsylvania.
Prezicătorii pot umfla probabilitatea apariţiei dezastrelor pentru a da greutate mai mare avertismentelor lor sau pur şi simplu pentru a ieşi ei în evidenţă, mizând pe faptul că greşelile lor vor fi uitate de cei mai mulţi oameni.
„În timp, acestea au un efect coroziv asupra încrederii în comunitatea experţilor“, a explicat Tetlock.
Istoria recentă oferă o listă bogată cu catastrofe care nu s-au produs. Unii economişti au avertizat că luptele politice din 2013 din Congresul SUA privind bugetul şi creşterea limitei datoriilor, care au dus la tăieri adânci de cheltuieli, pot arunca economia americană, cea mai mare din lume, înapoi în recesiune. PIB-ul a crescut cu 2,7% în acel an. Apoi, în 2010 şi 2012, unii economişti au avertizat că programul masiv de achiziţii de active al Rezervei Federale va produce hiperinflaţie, va scumpi materiile prime şi va slăbi dolarul. Nimic din aceastea nu s-a întâmplat.
2015 a fost un an bogat în avertismente că dacă respinge bailoutul internaţional Grecia va intra în default, va aduce o nouă criză în sistemul bancar sau va fi scoasă din zona euro. Economia Greciei nu este nici pe departe o poveste de succes, dar nu a dat faliment.
Sistemul bancar a fost lovit şi golit de depozite, dar încă nu s-a prăbuşit. Iar Grecia a rămas în zona euro. Poate pentru că turiştii nemţi îi iubesc mult prea mult plajele şi monumentele istorice.
2016 este anul Brexitului. Au trecut două luni de când britanicii au votat să iasă din Uniunea Europeană şi încă este neclar dacă recesiunea de care s-au temut atât de mulţi va deveni realitate – cel puţin în viitorul apropiat. La puţin timp după referendum mulţi experţi de pe pieţe au spus că recesiunea va începe aproape imediat. În primele zile de după vot, bursele s-au dus abrupt în jos, dar panica nu a fost atât de mare încât să creeze un efect de domino. Bursele şi-au revenit, iar FTSE 100, indicele de referinţă al pieţei de acţiuni din Londra, s-a apropiat la milocul lunii august de cel mai ridicat nivel din istoria sa.
Nici economia nu arată semne de slăbiciune gravă. Angajatorii nu şi-au redus personalul după referendum. Vânzările de retail au scăzut iniţial, dar şi-au revenit puternic. Interesul britanicilor pentru achiziţionarea de locuinţe s-a menţinut. Un raport al CBI, o organizaţie de afaceri din Marea Britanie, arată că industria serviciilor, care contribuie cu 80% la economie, a crescut în ultimele trei luni, scrie Daily Mail. Restaurantele, barurile şi hotelurile sunt printre cei care au beneficiat cel mai mult de acest boom. Se poate spune că britanicii i-au sfidat pe prevestitorii apocalipsei ieşind să bea bere în oraş. O analiză separată a băncii Lloyd’s sugerează că populaţia este mai încrezătoare în propria situaţie financiară decât oricând după 2011.
Pe de altă parte, ambele analize sugerează că britanicii au încredere mai puţină în economie decât în propria situaţie.
Experţii de la Lloyds au găsit că pesimismul legat de economia britanică a crescut luna trecută, 62% dintre participanţii la studiu spunând că situaţia „nu este bună“ sau că „nu este deloc bună“. Analiza CBI a găsit că perspectivele firmelor au fost „zguduite de apele furtunoase ale Brexitului“.
Totuşi, analiştii Brexitului „ar fi trebuit să realizeze că îngrijorările lor au fost exagerate“, spune Jay Bryson, analist ecomomic la Wells Fargo Securities. El a prezis că economia britanică va aluneca într-o recesiune modestă şi crede că această ţară este prea mică pentru a cauza pagube mari restului lumii.
Mervyn King, fostul guvernator al Băncii Angliei, a sugerat că posibilul declin al productivităţii din Marea Britanie poate fi rezultatul exagerărilor taberei „Rămânem“ privind efectele votului pentru Brexit. „În realitate nu ştim cum se va descurca economia în afara UE şi orice predicţie este foarte speculativă“.
Sunt şi analişti care spun că Brexitul nu se va întâmpla niciodată. Unul dintre aceştia este Thom Brooks, rectorul facultăţii de drept a Universităţii Durham, scrie The Independent. El crede că Marea Britanie nu va ieşi din UE, cel puţin nu în această generaţie, deoarece procesul este mult prea complicat. „Este vorba de legături construite timp de 42 de ani, care nu sunt atât de uşor de destrămat“.
Nici germanul Günther Oettinger, comisarul european pentru economia digitală şi societate, nu crede că Marea Britanie va ieşi din UE. El a explicat pentru ziarul german Bild că deşi votul de „Ieşim“ este angajant politic, „opinia publică se poate schimba când situaţia economică se va înrăutăţi“.
„Cu siguranţă că nu aş pune o miză prea mare pe Brexit“, a spus comisarul.
