Business Internaţional

Brexitul şi interesele speciale ale statelor membre ale UE. România ar putea avea de jucat unul dintre cele mai dificile roluri. Peste 230.000 de români lucrează în Marea Britanie, ocupând locul al treilea ca naţionalitate, după polonezi şi irlandezi

Autor: Bogdan Cojocaru

30.03.2017, 00:06 2316
Cum UE este un mariaj din interes, Marea Britanie nu va fi lăsată să plece fără să lase ceva în schimbul libertăţii. Negocierile vor fi cu atât mai dificile cu cât Brexitul va afecta fiecare domeniu de politică al blocului comunitar, iar cele 27 de state rămase în Uniune, pe lângă priorităţile comune au interese individuale de apărat în acest divorţ. 

Pentru Austria, priorităţile sunt drepturile cetăţenilor şi bugetul UE, scrie Politico, care a discutat cu oficiali din fiecare ţară din UE familiarizaţi cu pregătirile guvernelor lor pentru Brexit. Austria va prelua prin rotaţie preşedinţia Consiliului UE în a doua jumătate a anului viitor. Negocierile pentru Brexit, posibile de ieri în urma unei cereri făcute de guvernul britanic, ar trebui să se încheie cu un acord până în octombrie 2018. Aceasta înseamnă că Austria va avea un rol central în discuţii. Protejarea drepturilor celor 25.000 de cetăţeni care trăiesc în Marea Britanie va fi prioritară. O altă prioritate va fi să se asigure că statele rămase în UE şi care contribuie la bugetul Uniunii nu va trebui să acopere golul de miliarde de euro lăsat de ieşirea Marii Britanii. De asemenea, Austria vrea să reformeze modul în care funcţionează CE prin înjumătăţirea la 14 a numărului de comisari. În acest fel, UE ar funcţiona mai lin.

Dacă Marea Britanie şi UE nu încheie un acord de Brexit în timpul mandatului Austriei, România va avea probabil o misiune şi mai grea. România va prelua preşedinţia Consiliului în perioada ianuarie-iunie 2019, în plină campanie pentru alegerile europarlamentare din acel an. Tot atunci se va negocia bugetul UE pentru 2020. Poate că va avea loc şi un referendumi pentru in­dependenţă în Scoţia. Brexitul complică discuţiile. Pentru România, priorităţile în divorţul de Marea Britanie sunt protejarea drepturilor cetăţenilor europeni, finanţarea UE şi păstrarea unor legături bune cu Marea Britanie. Strategia de negociere a României este centrată pe asigurările că nu va exista discriminare între cetăţenii UE în timpul divorţului.

Acesta ar fi principiul de bază pe care România l-ar vrea aplicat atât în timpul acordului de ieşire cât şi oricărei relaţii viitoare.

Peste 230.000 de români lucrează în Marea Britanie, ocupând locul al treilea ca naţionalitate, după irlandezi (322.000) şi polonezi (916.000), cei mai mulţi imigranţi români muncind în domenii precum producţie, retail şi sănătate, potrivit Bloomberg.

Germania, cea mai mare economie europeană, şi una orientată spre exporturi, vrea, evident, să menţină integritatea pieţei unice. Germania nu va permite Londrei să-şi aleagă doar cireşele de pe tortul de divorţ. Cancelarul Merkel a făcut aceasta clar imediat după referendumul pentru Brexit. „Dacă se dovedeşte că va fi posibil pentru Marea Britanie să primească acces complet la piaţa unică, dacă vei putea alege ce-ţi place, atunci piaţa unică aşa cum este acum va ajunge foarte rapid în pericol pentru că fiecare ţară va vrea să aleagă cireşele de pe tort“, a spus Merkel. Deocamdată, în partidul cancelarului teama că şi alte state UE vor imita Marea Britanie şi vor începe să ceară acorduri speciale este mai mare decât teama de impactul pe care un „Brexit dur“ l-ar avea asupra economiei germane.

Cancelarul german Angela Merkel: „Dacă se dovedeşte că va fi posibil pentru Marea Britanie să primească acces complet la piaţa unică, dacă vei putea alege ce-ţi place, atunci piaţa unică aşa cum este acum va ajunge foarte rapid în pericol pentru că fiecare ţară va vrea să aleagă cireşele de pe tort“.

 

Cel mai probabil, Berlinul va privi negocierile pentru Brexit ca pe discuţii pentru un acord comercial cu o ţară terţă.

Pentru Franţa, membru important al zonei euro, priorităţile sunt evitarea efectului de contagiune, prevenirea concurenţei în ceea ce priveşte reglementarea şi protejarea industriei prelucrătoare din UE. Un diplomat european a explicat că Franţa va apăra interesele „sistemice“. Aceasta înseamnă evitarea oricărei dezintegrări a sistemului european sau a propagării febrei Brexitului în alte ţări. De asemenea, Franţa are interesul de a menţine după Brexit standardele de reglementare. Totodată, Parisul este preocupat de viitorul unor coloşi industriali europeni precum Airbus, la care „întregul model economic este bazat pe cea mai bună fluiditate a materialelor componente“, a spus diplomatul. Nu mai trebuie menţionat că mulţi dintre coloşii industriali europeni au fabrici în Franţa. Un alt domeniu care preocupă Parisul este pescuitul.

Spania, de asemenea un membru important al zonei euro, are un interes mai deosebit: descurajarea tendinţelor separatiste. Dar ca o ţară ferm pro-europeană, ţinta Spaniei este ca UE să treacă peste trauma Brexitului în cea mai bună formă posibilă, ceea ce înseamnă că această ţară nu va rupe disciplina de negociere a UE27. „Cel mai important interes acum este unitatea UE şi continuarea procesului de integrare“ , a spus premierul spaniol Mariano Rajoy. Scopul ar fi de a obţine cele mai bune relaţii posibile între Marea Britanie şi UE făcând în acelaşi timp clar că nu poate fi mai bine în afara UE decât în interior. Spania are şi câteva priorităţi individuale. În primul rând, Madridul ar prefera un acord rapid, reciproc şi cuprinzător privind drepturile cetăţenilor. Sunt mai mulţi cetăţeni britanici care trăiesc în Spania (oficial sunt înregistraţi circa 300.000 de britanici) decât spanioli care trăiesc în UE şi circa 18 milione de britanici călătoresc în Spania în fiecare an. Turiştii britanici sunt o sursă suculentă de venituri. 

Apoi, Madridul ar vrea ca negocierile să se termine cu cel mai bun acord comercial posibil. Marea Britanie este cea mai mare destinaţie pentru investiţiile în străinătate ale Spaniei şi al patrulea cel mai mare partener comercial. Multe dintre cele mai mari companii spaniole din Marea Britanie, cum ar fi Banco Santander, TelefÛnica şi Iberdrola, au operaţiuni în sectoare sensibile la reglementările publice şi pot avea de suferit în urma Brexitului.

Probleme mai sensibile sunt Gibraltarul şi Scoţia. Spania nu vrea ca discuţiile privind cazul Gibraltarului să fie incluse în negiâocierile pentru Brexit ci ca discuţiile să fie bilaterale, între Londra şi Madrid. În cazul Scoţiei, prioritatea Spaniei este să se asigure că nu va primi vreun tratament special şi că nu va părăsi UE în aceleaşi condiţii ca Marea Britanie în ansamblul ei astfel încât să nu fie în curajaţi separatiştii catalani. 

La fel ca pentru toate ţările est-europene, priorităţile Poloniei, cea mai mare economie din regiune, sunt protejarea drepturilor cetăţenilor şi finanţarea de la UE. În cazul Poloniei, această ordine este importantă. Guvernul britanic estimează că peste 800.000 de persoane de origine poloneză trăiesc în Marea Britanie, ceea ce face ca polonezii să fie cea mai mare comunitate de oameni născuţi în altă ţară. Poloneza este a doua cea mai vorbită limbă de acolo. Aceste lucruri îi încurajează puternic pe politicienii din guvernul polonez să se îngrijească de situaţia compatrioţilor lor din Marea Britanie. Ei pot vota în alegerile de acasă şi trimit bani familiilor lăsate în Polonia. Când Jaros≥aw Kaczy„ski, liderul partidului de guvernământ din Polonia s-a întâlnit cu premierul britanic Theresa May, migranţii au fost pricipala temă de discuţie. Totuşi, Varşovia a făcut clar că nu va discuta separat cu Londra despre această problemă. Mulţi polonezi din Marea Britanie sunt într-o situaţie delicată. Circa 400.000 dintre ei sunt acolo de mai puţin de cinci ani, prea puţin timp pentru a putea primi cetăţenie sub actualele reguli. Guvernul polonez estimează că în contextul Brexitului până la 200.000 de cetăţeni se vor întoarce din Marea Britanie, un val care va da energie suplimentară economiei.

Theresa May, premierul britanic

 

Banii sunt o altă problemă importantă. Polonia primeşte cele mai multe fonduri structurale şi Varşovia se teme că bugetul post-Brexit va fi semnificativ mai mic. Marea Britanie ar avea ceva spaţiu de manevră cu Polonia mulţumită îngrijorărilor de acolo legate de Rusia. Marea Britanie are una dintre cele mai puternice armate din Europa. 

Estonienii vor şi ei ca Marea Britanie să rămână implicată în activităţile de apărare ale Europei în aceste vremuri în care tensiunile dintre Occident şi Rusia cresc. Şi Croaţia, ţară greu încercată de războaie, vede plecarea Marii Britanii prin prisma apărării şi securităţii. De securitate sunt preocupaţi şi portughezii, pe lângă buget şi drepturile cetăţenilor.

În Cipru, bazele militare britanice ocupă 1% din teritoriu. De asemenea, Cipru depinde puternic de turiştii britanici, iar Marea Britanie este principala destinaţie pentru studenţii universităţilor cipriote şi pentru exporturile acestei ţări.

Luxemburg, unul dintre cele mai mari centre financiare ale Europei, vrea ca după Brexit să-şi pună în farfurie o bucată din business-ul financiar londonez. La aceste afaceri râvnesc inclusiv Parisul, Frankfurtul şi Varşovia. Luxemburg vrea să se asigure că sectorul financiar londonez va juca în continuare după regulile existente pentru ca propriile companii să rămână competitive.

 
AFACERI DE LA ZERO